Cum o singură noapte albă poate afecta o relaţie

Oamenii sunt de obicei în starea lor cea mai rea după un somn de noapte nereuşit, dar ce consecinţe are acest lucru asupra relaţiilor lor intime? Un nou studiu a constatat cum chiar şi o singură noapte albă poate deteriora surprinzător relaţia (Gordon & Chen, 2013). În cadrul unui studiu, 78 cupluri au fost observate de-a lungul a două săptămâni.

Autogeneza celulară a determinat apariţia vieţii?

Originea vieţii pe Pământ reprezintă încă un subiect aprig dezbătut. Există multe teorii diferite privind modul în care viaţa a apărut, precum şi diverse experimente, în curs de desfăşurare, care încearcă să înţeleagă procesele implicate în această cauză.

Cu un pas mai aproape de fuziune

Visul de a se obţine o reacţie de fuziune autosusţinută cu un randament energetic ridicat, ce se poate compara cu încercarea de a se crea o stea în miniatură aflată pe Pământ, este aproape de a deveni realitate, în conformitate cu autorii unui nou articol apărut în revista Physics of Plasmas.

Bacteriile şi rolul acestora

În imagine, procentul din genomul uman care a apărut la o serie de etape în evoluţie. 37% din genele umane îşi au originea în bacterii.
Credit: Margaret McFall-Ngai, et al. ©2013 PNAS

De-a lungul carierei sale, celebrul biolog Lynn Margulis (1938-2011) a argumentat că lumea microorganismelor are un impact mult mai mare asupra întregii biosfere, (definită ca lumea tuturor lucrurilor vii), decât recunosc oamenii de ştiinţă de obicei.

Concentraţiile serice ridicate de acizi graşi nesaturaţi omega-3 protejează împotriva accidentelor cerebrale

La Cardiovascular Health Study (SUA), au fost efectuate scanări cerebrale la 3660 persoane cu vârsta de 65 de ani sau mai mult, cu scopul de a decela aşa-numitele infarcturi cerebrale silenţioase (fără simptome evidente), mici leziuni cerebrale care pot determina pierderi ale capacităţii de gândire, demenţă sau accidente cerebrale.

Descoperirea riscului de a dezvolta Alzheimer înainte de apariţia simptomelor

Cercetătorii de la Johns Hopkins consideră că prin măsurarea concentraţiilor unor anumite proteine în fluidul cerebrospinal (CSF) se poate prezice perioada când apar deficienţele cognitive asociate bolii Alzheimer înainte de apariţia primelor semne de pierdere a memoriei.

"Fraţii" Pământului au crescut diferit

Planetele foarte asemănătoare Pământului s-ar putea să fie totuşi foarte rare. Se pare că multe din super-Pământurile descoperite în galaxia noastră s-au format într-un mod foarte diferit de casa noastră.

Sagittarius A* (gaura neagră din centrul Căii Lactee) are un "apetit" surprinzător de redus

Oamenii de ştiinţă au observat de mai mulţi ani faptul că gaura neagră din centrul galaxiei noastre are un ”apetit” surprinzător de redus. Cercetării au descoperit că materia se autoexpulzează înainte de a apuca să fie devorată de gaura neagră. Chiar dacă gaura neagră Sagittarius A este de 4 milioane de ori mai masivă decât Soarele, ea este neobişnuit de inactivă pentru dimensiunile ei, absorbind doar o cantitate foarte mică de gaze şi materie galactică din vecinătate.

Mahmurelile îţi afectează şi performanţele intelectuale

Ca şi cum greţurile şi gura uscată provocate de o mahmureală serioasă n-ar fi suficiente, un nou studiu arată că aceasta îţi afectează şi funcţiile cerebrale şi timpul de reacţie. Oamenii de ştiinţă care studiază mahmurelile se concentrează, de obicei, asupra simptomelor fiziologice. Însă o nouă analiză a studiat felurile în care ea influenţează funcţia cognitivă.

O nouă formă de materie, obţinută din interacţiunea fotonilor!

O echipă de cercetători condusă de profesorul de fizică Mikhail Lukin, din cadrul Harvard University şi profesorul de fizică Vladan Vuletic, din cadrul Massachusetts Institute of Technology (MIT), ce a colaborat cu colegii lor din partea Center for Ultracold Atoms al Harvard-MIT, a reuşit să manipuleze fotoni pentru a forma molecule, ceea ce reprezintă o formă de materie care, până în prezent, exista doar la nivel teoretic.

În exploziile solare se creează antimaterie

Antimateria a fost detectată în exploziile solare prin intermediul microundelor şi al datelor referitoare la câmpul magnetic al Soarelui, se afirmă într-o prezentare susţinută de cercetătorul Gregory D. Fleishman, profesor de fizică în cadrul New Jersey Institute of Technology (NJIT) şi de alţi doi cercetători, în cadrul celei de-a 44-a reuniuni a Solar Physics Division din cadrul American Astronomical Society.

Găurile negre ar putea explica materia întunecată

Două mistere ale fizicii moderne: materia întunecată şi găurile negre. Ce-ar fi dacă una dintre aceste enigme (găurile negre) ar reuşi să o explice pe cealaltă (materia întunecată)? Am rezolva două probleme dintr-o dată! Doi iepuri dintr-o lovitură. Pot reprezenta găurile negre mare parte din materia întunecată? Un studiu recent face puţină lumină asupra acestei ipoteze.

Sunt mai simpatici cei care citesc beletristică

Aţi citit vreo carte bună recent? Dacă da, înseamnă că prietenii şi familia au avut de câştigat. Se pare că beletristica ne sporeşte temporar capacitatea de empatie. Abilitatea de a detecta şi de a înţelege emoţiile altor oameni şi de a deduce convingerile şi intenţiile lor este cunoscută drept ”teoria minţii”.

Orb ce vede din nou prin lentile în dinte

În 1998, la scurtă vreme după ce a suferit o rană gravă la cornee cauzată de o bucată de metal, Ian Tibbets şi-a pierdut vederea în ochiul drept. Mai târziu şi-a pierdut vederea şi în ochiul stâng. Tibbets a fost în final trimis la Chrisopher Liu, chirurg la Spitalul de Oftalmologie Sussex, şi s-a calificat pentru o procedură cunoscută drept osteo-odonto-keratoproteză (OOKP).

Tipuri diferite de cancer, aceleaşi mutaţii

O varietate asurzitoare de anomalii genetice pot cauza transformarea celulelor sănătoase în celule canceroase. Puţine dintre acestea sunt comune cancerelor aceluiaşi ţesut şi chiar şi mai puţine cancerului ţesuturilor diferite. Cu toate acestea, cercetătorii căutând astfel de ace genetice comune în carul tipurilor de cancer au publicat două studii referitoare la rezultatele obţinute în Nature Genetics.

Descoperiri recente pv comportamentul din lumea animală

Drepnelele Drepneaua alpină (Tachymarptis melba) are capacitatea de a se menţine în aer pentru mai mult de şase luni, conform cercetătorilor de la Institutul  de Ornitologie Elveţian. Studiul, publicat în Nature Communications pe 8 octombrie, conferă primele dovezi ale zborului vreme îndelungată al unei păsări  terestre, sugerând totodată că drepnelele dorm în aer.

Voinţa noastră este finită

Poţi începe un nou capitol în viaţă, te poţi apuca de o dietă, poţi învăţa o nouă limbă şi te poţi trezi în fiecare dimineaţă în zori pentru a medita şi a-ţi curăţa casa? Teoria epuizării eului spune că ”nu”. Şi are dovezi fizice care sprijină această afirmaţie. Sper că ai vrut să dai clic pe acest articol, pentru că, dacă nu ai vrut, nu vei mai fi în stare să faci unul dintre lucrurile pe care chiar trebuia să le rezolvi azi.

Copilăria: ataşamentul, timiditatea, socializarea, înţelegerea simbolurilor

Până la vârsta de un an, copilul este un activ explorator al lumii înconjurătoare. Ataşamentul reprezintă o relaţie intensă a unei persoane, de genul legăturii mamă - copil. Siguranţa ataşamentului faţă de un îngrijitor principal – de regulă mama – ajută copilul să câştige încredere şi dorinţa de a explora mediul în care trăieşte. Un copil care se simte în siguranţă şi are încredere în el, nefiind timid sau neliniştit, este numit ataşat sigur.

Oamenii au dezvoltat creiere mari pentru a face faţă complexităţii vieţii sociale

În ultimele decenii, oamenii de ştiinţă au fost fascinaţi de ”teoria creierului social” – ideea că anumite animale au dezvoltat creiere mari şi puternice pentru a face faţă complexității vieţii sociale. O nouă simulare computerizată ne-a arătat acum că această afirmaţie este cel mai probabil corectă. Creierul nostru bulbos are nevoie de multă energie pentru a funcţiona. Vreau să spun, de foarte multă energie.

Cum să-ţi foloseşti capul şi să-ţi urmezi inima

Când iei decizii legate de carieră, ar trebui să iei în calcul mai degrabă factorii raţionali precum banii sau să-ţi urmezi pasiunea? Când alegi unde să trăieşti, ar trebui să pui în balanţă argumentele pro şi contra sau să te ghidezi în funcţie de ceea ce simţi? Modurile în care oamenii iau decizii în legătură cu cele mai importante lucruri din viaţa lor se împart în funcţie de răspunsul la o întrebare fundamentală: ar trebui să-ţi urmezi raţiunea sau inima?