Spune-ți opinia!

Gaură neagrăDouă mistere ale fizicii moderne: materia întunecată şi găurile negre. Ce-ar fi dacă una dintre aceste enigme (găurile negre) ar reuşi să o explice pe cealaltă (materia întunecată)? Am rezolva două probleme dintr-o dată! Doi iepuri dintr-o lovitură. Pot reprezenta găurile negre mare parte din materia întunecată? Un studiu recent face puţină lumină asupra acestei ipoteze.

 



Materia întunecată este o misterioasă formă de materie care are efecte gravitaţionale, dar nu reuşim să o vedem, întrucât nu emite lumină. Are efecte asupra stelelor, galaxiilor şi, evident,  asupra întregului Univers. Această formă de materie ar fi, conform estimărilor efectuate de cercetători, de circa 5 ori mai multă decât materia normală, cu care suntem obişnuiţi din experienţele cotidiene.

Din ce este formată materia întunecată? S-ar putea să fie alcătuită din particule pe care încă nu le-am descoperit, dar pe care le căutăm intens, atât la acceleratoarele de particule, cât şi în cadrul proiectelor de cercetare subterane, care identifică particulele ce ajung pe Pământ din Univers, în speranţa că printre acestea sunt şi misterioasele particule ce alcătuiesc „materia întunecată”.

Există însă şi teorii care susţin că materia întunecată ar putea fi alcătuită, cel puţin în parte, din mici găuri întunecate. Găurile întunecate, la rândul lor, reprezintă un mare mister - fiind materie colapsată, care ajunge să exercite efecte gravitaţionale atât de intense, încât nici lumina să nu mai poată scăpa acestor forţe.

Găurile negre pe care le cunoaştem au masa enormă: de multe ori cea a Soarelui – ajungând chiar şi la miliarde de ori masa astrului nostru. Adevăraţi monştri cosmici! Aceste găuri negre sunt detectate în urma efectelor pe care le au asupra stelelor care ajung în apropierea lor; ştim astfel că nu sunt suficient de multe în Univers încât să reprezinte materia întunecată.

Există însă teorii care prevăd posibilă existenţa a unor găuri negre mult mai mici: cu masa cam ca cea a Lunii sau a Pământului; acestea ar putea exista în Univers în număr mare! Pot deci reprezenta materia întunecată? Să fie ele oare explicaţia?

Recent cercetătorul Avi Loed de la Harvard, SUA, a studiat această problemă şi a ajuns la concluzii extrem de interesante, făcând puţină lumină asupra materiei întunecate.

Găurile negre cu masă între o treime din cea a Lunii şi o treime din cea a Soarelui care ar fi avut o mişcare de rotaţie importantă ar fi „explodat”  imediat după Big Bang, în urma unui efect numit „black hole bomb”, de amplificare a luminii între gaura neagră şi electronii liberi din „supă de electroni” survenită imediat după Big Bang.

Aceste explozii ar fi lăsat însă în urma lor semnale "impregnate" în radiaţia cosmică de fond, pe care ar trebui să le putem identifica utilizând instrumentele de care dispunem la ora actuală, mare parte instalate pe sateliţi. Ceea ce ar trebui să vedem ar fi zone din Univers unde această radiaţie nu este omogenă; puncte unde este mai intensă, ca urmare a urmelor lăsate de „exploziile” găurilor negre.

Unele dintre aceste găuri negre e posibil să nu fi dispărut, supravieţuind până în zilele noastre. Telescopul Kepler însă nu a identificat efecte de distorsiuni gravitaţionale ale luminii stelelor care ar putea să fie generate de prezenţa găurilor negre cu masa amintită.

Concluzia este una singură: găurile negre cu masă între cea a Lunii şi o treime din cea a Pământului nu pot reprezenta o cantitate importantă de materie întunecată!

Rămâne însă posibilitatea existenţei unor găuri negre cu masă mai mică. Cât de mică? Având în vedere faptul că găurile negre microscopice s-au evaporat în urma efectelor cuantice, cele care ar putea să fie încă în viaţă – dacă au fost produse în număr mare după Big Bang – au masă între cea a unui asteroid şi o treime din cea a Lunii.

În viitor tehnologia ar putea evolua astfel încât să fie posibilă determinarea eventualei existenţe a acestor găuri negre mici. Şi atunci vom şti dacă găurile negre fac lumină asupra materiei întunecate!

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro