Cercetătorii din cadrul NAOJ şi University of Tokyo au "observat" în premieră atmosfera exoplanetei „GJ3470b" din constelaţia Cancerului (Racului) cu ajutorul a două telescoape aflate în cadrul OAO (Okayama Astrophysical Observatory, NAOJ).
- Detalii
- Scris de: Akihiko Fukui et al.
Obţinută de telescopul spaţial al ESA (Planck), cea mai detaliată hartă realizată vreodată a radiaţiei cosmice de fond, o relicvă a Big Bangului, a fost prezentată la 21.03.2013, punând în discuţie fundamentele înţelegerii noastre actuale a Universului.
- Detalii
- Scris de: ESA
Istoria universului. credit: NASA / CXC / M. Weiss
Dezbaterea cea mai faimoasă a sec. XX a avut ca scop să determine ce este de fapt centrul universului. Concluzia cea mai importantă pe care omul modern o poate trage din dezbatere este că fiecare dintre participanţi a avut şi dreptate, dar a şi greşit.
- Detalii
- Scris de: Esther Inglis-Arkell
Caietul de notiţe al lui Enrico Fermi din decembrie 1948 include patru pagini în care este schiţată geneza teoriei radiaţiei cosmice, particulele ce pot intra în atmosfera Pământului la viteze foarte mari. În continuare, câteva detalii pe această temă.
- Detalii
- Scris de: Jim Cronin
Aflată la aproximativ 212 milioane de a.l. de Pământ, masiva galaxie spirală NGC 6872 a fost descoperită acum câteva decenii, părând a fi o galaxie spirală obişnuită. NASA este acum de părere că vorbim despre cea mai mare galaxie descoperită vreodată.
- Detalii
- Scris de: George Dvorsky
Teoretic orice lucru ar putea deveni o gaură neagră dacă este comprimat suficient de mult. Ce ar putea transforma Pământul într-o gaură neagră, fie ea deloc impozantă? În continuare, mai multe despre acest fenomen şi despre raza Schwarzschild.
- Detalii
- Scris de: Esther Inglis-Arkell
Stelele, obiectele cereşti cel mai uşor de recunoscut, constituie elementele fundamentale ale unei galaxii. Vârsta, răspândirea şi compoziţia stelelor dintr-o galaxie marchează istoria, dinamica şi evoluţia acelei galaxii. Mai multe despre stele, în continuare.
- Detalii
- Scris de: NASA
Priviţi la cerul nopţii şi veţi vedea stele, desigur. Dar acolo unde sunt stele sunt şi planete, miliarde şi miliarde de planete, cel puţin. Aceasta este concluzia unui nou studiu al astronomilor de la California Institute of Technology. Detalii, în continuare.
- Detalii
- Scris de: Marcus Woo
În orice interacţiune socială informaţiile privind vârsta, numele şi ocupaţia trezesc interesul general. Dar probabil cea mai vânată informaţie este cea legată de vârstă. Îţi aduci aminte când erai copil cât de des ţi se punea întrebarea: „Câţi ani ai?”. Obsesia pentru vârstă rămâne constantă de-a lungul întregii vieţi şi probabil de aceea purtăm cu toţii pecetea acestui număr compus la început dintr-o singură cifră, la care se mai adaugă încă una după numai nouă ani.
Dar oare câţi dintre noi suntem conştienţi de faptul că vârsta noastră depinde în întregime de planeta pe care trăim, mai precis de viteza cu care ea se mişcă în spaţiu în jurul Soarelui? Căci la urma urmei un „an” este perioada de timp de care are nevoie Pământul ca să facă o rotaţie completă în jurul Soarelui. Iar această perioadă de timp este de 365,25 zile, ceea ce înseamnă că vârsta noastră depinde şi de viteza cu care Pământul se învârte în jurul axei sale: 24 de ore.
- Detalii
- Scris de: Brânduşa Băcilă
Mercur, planeta cea mai mică şi cea mai apropiată de Soare, are o perioadă de revoluţie de doar 88 de zile, efectuând o orbită strânsă, ceea ce menţine planeta incredibil de fierbinte. Cu toate acestea, dovezi recente arată că acolo există gheaţă.
- Detalii
- Scris de: Jennifer Chu
Marte a avut parte de mulţi vizitatori de-a lungul anilor, fiecare dintre ei sosind cu instrumente din ce în ce mai sofisticate şi promiţând să descopere din ce în ce mai multe secrete despre Planeta Roşie. Cu toate acestea, istoria climatului său rămâne o enigmă.
- Detalii
- Scris de: David L. Chandler
Povestea Universului este una de proporţii epice, dar deocamdată din acest film grandios lipsesc câteva din scenele importante de început. Astrofizicienii şi astronomii au dezvoltat însă metode pentru a scoate la iveală detalii despre adolescenţa Universului.
- Detalii
- Scris de: Abraham Loeb şi Jonathan Pritchard
Cerul nopţii din emisfera nordică a prins viaţă recent într-un spectacol de lumină. Aceste cortine sclipitoare îşi au originea la aproximativ 150 de milioane de kilometri distanţă, în Soare. Citiţi în continuare despre procesele din spatele acestor fenomene pitoreşti.
- Detalii
- Scris de: Marcia Goodrich
Pegasus este una dintre cele 48 de constelaţii greceşti originale, catalogate de Ptolomeu în secolul 2. Se află la nord de constelaţiile zodiacale Aquarius şi Pisces, la declinaţii nordice, şi se învecinează cu Andromeda. Detalii, în cele ce urmează.
- Detalii
- Scris de: Andreea Dogaru
Oamenii de ştiinţă, folosind supercomputerul Harvard’s Odyssey, au creat cea mai realistă simulare a evoluţiei cosmice de până acum. Aceştia au reuşit să creeze pe computer un întreg univers, cu naşterea şi evoluţia ulterioară a acestuia.
- Detalii
- Scris de: Andrew Purcell