Constelaţia Aquila a fost catalogată pentru prima dată de către astronomul grec Ptolomeu în secolul al II-lea și conține steaua Altair, un colț al Triughiului de Vară din emisfera nordică și a 12-a cea mai strălucitoare stea de pe cerul nopții.
- Detalii
- de: Andreea Dogaru
- Cosmos
Vorbim astăzi despre constelaţiile Auriga şi Gemeni. Identificată de obicei cu regele Atenei, Erichthonius, Auriga este o constelaţie uşor de identificat pe cerul nordului datorită prezenţei stelei Capella (α) - cea mai nordică stea de magnitudine 1.
- Detalii
- de: Andreea Dogaru
- Cosmos
Ne continuăm periplul prin Univers, discutând astăzi pe scurt despre alte trei constelaţii: constelaţia Cepheus, constelaţia Leo şi constelaţia Leo Minor. Şi acestea au poveştilor lor venind din Antichitate, pe care vă invităm să le citiţi în continuare.
- Detalii
- de: Andreea Dogaru
- Cosmos
Anterior, am vorbit despre Cassiopeia, o constelaţie grecească originală, foarte uşor de observat datorită familiarei forme de W de pe cerul nopţii. Vom vorbi în acest articol despre două constelaţii vecine ale acesteia - Perseus şi Andromeda.
- Detalii
- de: Andreea Dogaru
- Cosmos
An de an, Perseidele brăzdează cerul verii impresionându-ne cu cei mai minunaţi meteori. De la apariţie, curentul meteoric "Perseide" a avut o prezenţă spectaculoasă într-o perioadă propice observaţiilor, în lunile iulie şi august.
- Detalii
- de: Daniel Cosovanu
- Cosmos
Stelele căzătoare, denumite ştiinţific meteori, apar atunci când particule de praf sau chiar mici meteoriţi, la intrarea în atmosferă, se aprind din cauza frecării care apare la contact cu aceasta, lăsând în urmă dâre luminoase.
Bootes o conține pe Arcturus (Alpha Bootis), a treia cea mai strălucitoare stea pe cerul nopții. Este cea mai strălucitoare stea aflată la nord de ecuatorul ceresc. Odată descoperită pe cer, putem trasa imaginar forma de zmeu a constelației Bootes.
- Detalii
- de: Andreea Dogaru
- Cosmos
Luna iulie reprezintă cea mai bună perioadă din timpul anului pentru a admira constelaţia sudică Scorpius în emisfera boreală. Aceasta este una dintre cele 12 constelaţii zodiacale. Se poate observa în sud, după apusul Soarelui. Detalii, în articol.
- Detalii
- de: Andreea Dogaru
- Cosmos
Dezvoltarea tehnologică din a doua jumătate a secolului XX şi lupta acerbă pentru cucerirea spaţiului cosmic au avut ca efect extrapolarea multor activităţi de cercetare în spaţiul extraatmosferic. Au apărut astfel domenii noi de cercetare ştiinţifică şi tehnologică. Printre acestea, vremea şi meteorologia spaţiale.
- Detalii
- de: Paul Dolea
- Cosmos
Quasarii sunt obiecte cosmice fascinante, descoperite la începutul anilor 1960 şi care emit unde radio foarte puternice. În prezent se ştie că sunt nuclee foarte active de galaxii masive. În continuare, răspunsurile oferite de NASA la întrebările despre quasari.
- Detalii
- de: NASA
- Cosmos
Gaură neagră - reprezentare artistică
Universul nostru ar putea fi într-o gaură neagră. Poate că sună ciudat, dar ar putea fi cea mai bună explicaţie privind începutul universului şi pentru ceea ce observăm noi astăzi. Este o teorie care a fost dezvoltată în ultimele zeci de ani de un grup de fizicieni.
- Detalii
- de: Nikodem Poplawski
- Cosmos
Deşi este catalogată stea beta, Pollux este cea mai strălucitoare stea din constelaţia zodiacală Gemeni - foarte uşor de observat cu ochiul liber în această perioadă, aflându-se în partea vestică a cerului după apusul Soarelui. Detalii, în continuare.
- Detalii
- de: Andreea Dogaru
- Cosmos
Balaurul Ladon păzea merele de aur ce creşteau pe Muntele Atlas, în grădina Herei, soţia lui Zeus. Pentru a douăsprezecea muncă, eroului Hercule i s-a cerut să fure câteva mere. Ca să ajungă la ele, a omorât balaurul cu o săgeată otrăvită.
- Detalii
- de: Andreea Dogaru
- Cosmos
Continuăm admirarea cerului, trecând prin alte constelaţii. În nord, căutăm o formă familiară - Carul Mare. Acesta face parte din Ursa Major. De la steaua Alpha (α) a acestei constelaţii trasăm imaginar o diagonală spre nord. Astfel zărim Steaua Polară.
- Detalii
- de: Andreea Dogaru
- Cosmos
O sursă radio cvasistelară sau un „quasar” este un nucleu galactic activ, foarte luminos, aflat la mare distanţă de Pământ, care emite radiaţii electromagnetice puternice şi are o mare deplasare spre roşu, atât în unde radio, cât şi în lumina vizibilă.
- Detalii
- de: Andreea Dogaru
- Cosmos
