Încă din cele mai vechi timpuri, omul a fost fascinat de fenomenele naturii şi ceea ce nu a reuşit să explice, de la boli la erupţii vulcanice, a pus pe seama divinităţii. Fenomene mai rare, eclipsele de Soare, au fost greu de înţeles, considerându-se a fi manifestări ale zeilor.
- Detalii
- de: Duceac Irina
- Cosmos
Purtând numele celui mai important zeu roman (numit Zeus în mitologia greacă), Jupiter este cea mai mare în diametru, dar şi cea mai masivă planetă din Sistemul Solar. Planeta Jupiter are un volum de 1 300 ori mai mare decât al Pământului.
- Detalii
- de: Andreea Dogaru
- Cosmos
Schemă a unei jerbe de radiaţii care se produce atunci când când o particulă cosmică cu o mare energie se ciocneşte cu atomii din atmosfera Pământului.
Pământul este bombardat continuu de raze cosmice de energii foarte mari. Această radiaţie a fost descoperită în 1912 de fizicianul german Victor Hess care a obţinut premiul Nobel pentru fizică în 1936. Nu există o teorie unanim acceptată privind razele cosmice.
- Detalii
- de: Bădescu Alina Mihaela
- Cosmos
Click pe imagine pentru a vedea întregul poster
Stelele ne par eterne, însă nu sunt. Stelele se nasc și mor, iar acest ciclu dăinuie de aproximativ treisprezece miliarde de ani. Simulările numerice ale universului timpuriu au oferit indicii asupra perioadei apariției primelor stele.
- Detalii
- de: Marius Dan
- Cosmos
În secolul al V-lea î.Hr. chinezii au observat pete închise la culoare pe Soare. În 1610, Galileo Galilei din Italia, Johannes Fabricius din Olanda, Christopher Scheiner din Germania şi Thomas Harriott din Anglia, fiecare independent au făcut primele observaţii despre petele solare.
- Detalii
- de: NASA
- Cosmos
Corpurile mici din sistemul solar includ comete, asteroizi, obiectele din Centura Kuiper şi Norul Oort, mici sateliţii planetari, Triton, Pluto, Charon şi praful interplanetar. Unele dintre aceste obiecte s-au modificat foarte puţin de-a lungul existenţei lor.
- Detalii
- de: NASA
- Cosmos
Publicăm astăzi un scurt dicţionar cu termeni din astronomie. Dicţionarul este rezultatul eforturilor unui singur autor. Puteţi îmbunătăţi dicţionarul, spre beneficiul iubitorilor de fizică şi astronomie, propunând noi termeni şi definiţiile acestora.
- Detalii
- de: Gabriela Costache
- Cosmos
În România se poate vorbi de tradiţie în domeniul astronomic începând cu mileniul întâi, când dacii au construit la Grădiştea Muncelului un locaş care încă păstrează dovezi ale cunoştinţelor lor în domeniu şi a unui calendar foarte precis pentru acea vreme.
- Detalii
- de: Luis Gabriel Homocianu
- Cosmos
La începutul anilor 1990, un singur lucru era destul de sigur despre expansiunea Universului. Se credea că gravitaţia contribuie la încetinirea acesteia odată cu trecerea timpului. A venit anul 1998 şi observaţiile telescopului spaţial Hubble au modificat radical paradigma.
- Detalii
- de: NASA
- Cosmos
Încă din cele mai vechi timpuri, omul a contemplat în nopţile senine cerul plin de stele din curiozitate, dar mai ales din necesităţi practice, având în vedere că aceste corpuri cereşti, grupate în constelaţii, constituie repere vizibile faţă de care este posibilă orientarea în spaţiu şi timp.
- Detalii
- de: Tudor Vasile
- Cosmos
Cum funcţionează Universul? Înţelegerea naşterii şi destinului Universului sunt primi paşi esenţiali în dezvăluirea mecanismului său de funcţionare, care, la rându-i, necesită o cunoaştere a istoriei Universului, care a început cu Big Bang-ul.
- Detalii
- de: NASA
- Cosmos
Cum am ajuns aici? Cum a luat naştere Universul şi cum a evoluat la stadiul în care a fost posibilă apariţia stelelor, a galaxiilor şi a planetelor aşa cum le vedem în prezent? Iată una din întrebările fundamentale la care ştiinţa încă nu a oferit un răspuns complet.
- Detalii
- de: NASA
- Cosmos
Stelele sunt cele mai cunoscute obiecte astronomice şi reprezintă cărămizile fundamentale ale galaxiilor. Vârsta, distribuirea şi compoziţia stelelor într-o galaxie trasează istoria, dinamica şi evoluţia acelei galaxii.
- Detalii
- de: NASA
- Cosmos
Ne aflăm pe cea mai apropiată planetă de Soare, planeta de fier, Mercur, a cărei suprafaţă este plină de cratere, întunecată şi acoperită cu praf, dar aproape lipsită de atmosferă. În continuare, o trecere în revistă a caracteristicilor primei planete de la Soare.
- Detalii
- de: Andreea Dogaru
- Cosmos
Galaxia noastră, Calea Lactee, este una obişnuită: are sute de miliarde de stele, suficient gaz şi praf pentru a da naştere altor câteva miliarde de stele şi de cel puţin zece ori mai multă materie întunecată decât toate stelele şi gazul puse împreună. Gravitaţia ţine totul laolaltă.
- Detalii
- de: NASA
- Cosmos
