Terra si HtraeExistă o îndelungată istorie a ciocnirilor între diverse corpuri cosmice de mare dimensiune, desfăşurată în sistemul nostru solar. De data aceasta vom face un exerciţiu de imaginaţie: fie o planetă numită Htrae, aproximativ de aceeaşi mărime şi compoziţie ca şi Pământul. Cum ar arăta o "apropiere cosmică" între ea şi Terra?

Planetele sistemului solarIsaac Asimov a descris odată sistemul nostru solar ca fiind compus din „patru planete, plus ceva resturi". Ceea ce a vrut să spună este că planetele gigante, compuse din gaz, domină sistemul nostru solar. Masa planetei Jupiter este de 2,5 ori mai mare decât masa tuturor celorlalte planete considerate împreună.

Univers in expansiuneDacă Universul se extinde, în ce se extinde el? OK, pe mine m-a preocupat întotdeauna această întrebare şi ştiu că ea este foarte, foarte ciudată. Deci, Universul este în expansiune datorită fenomenului de deplasare spre roşu (sau deplasare spre albastru, uit mereu care din ele) a luminii, dar, oricum ar fi, el se extinde sau se contractă din momentul Big Bangului.

Drumul pietruit al giganţilorSierra Club a lansat o selecţie destul de mare a "Celor mai misterioase peisaje de pe Pământ". Peisajele sunt pe cât  de misterioase, pe atât de frumoase. Reperele includ Cascada Însângerată din Antarctica de Est, Lacul Mono din California care pare să aparţină unei lumi mistice şi Lacul Hillier, roz pastelat, din Australia de Vest.

Sistemul solarVă avertizez, aceasta este un subiect controversat. Unii oameni devin foarte dezagreabili când îi întrebi: câte planete sunt în sistemul solar? Sunt opt, zece sau mai multe? Este foarte sigur totuși că nu ne vom mai întoarce la nouă planete... vreodată.

Big BangConsumăm mult timp gândindu-ne la viitor, dar trecutul este, de asemenea, destul de interesant. În această săptămână, în cadrul rubricii „Întreabă un fizician" vom obţine mai multe ipoteze speculative privind ceea ce ar fi putut exista înainte de începutul timpului.

GaiaÎncălzirea globală ar avea loc şi mai repede dacă pădurile nu şi-ar face simţită prezenţa chiar şi la nivelul norilor. Este oare posibil ca Gaia (zeiţa Pământului la grecii antici) să nu fie chiar atât de neajutorată? Iată ce dezvăluie studiile noi în acest domeniu.

Super Terra insoritaCercetătorii din cadrul NAOJ şi University of Tokyo au "observat" în premieră atmosfera exoplanetei „GJ3470b" din constelaţia Cancerului (Racului) cu ajutorul a două telescoape aflate în cadrul OAO (Okayama Astrophysical Observatory, NAOJ).

Sage IIIOzonul are un miros înţepător, iar dacă este inspirat arde efectiv plămânii. La nivelul solului ozonul este clasificat de EPA (agenţia guvernamentală americană pt protecţia mediului) drept agent poluant. Cu toate acestea, fără ozon viaţa pe Pământ ar fi imposibilă.

Distribuţia materieiObţinută de telescopul spaţial al ESA (Planck), cea mai detaliată hartă realizată vreodată a radiaţiei cosmice de fond, o relicvă a Big Bangului, a fost prezentată la 21.03.2013, punând în discuţie fundamentele înţelegerii noastre actuale a Universului.

Calea LacteeDezbaterea cea mai faimoasă a sec. XX a avut ca scop să determine ce este de fapt centrul Universului. Concluzia cea mai importantă pe care omul modern o poate trage din dezbatere este că fiecare dintre participanţi a avut şi dreptate, dar a şi greşit.

Petele solare si TerraLa nivel galactic, Soarele este o stea remarcabil de constantă. În timp ce unele stele prezintă pulsaţii spectaculoase, cu fluctuaţii de mărime şi strălucire, uneori chiar explodând, luminozitatea Soarelui variază cu numai 0,1% pe parcursul ciclului solar de 11 ani.

Radiatia cosmicaCaietul de notiţe al lui Enrico Fermi din decembrie 1948 include patru pagini în care este schiţată geneza teoriei radiaţiei cosmice, particulele ce pot intra în atmosfera Pământului la viteze foarte mari. În continuare, câteva detalii pe această temă.

NGC6872Aflată la aproximativ 212 milioane de a.l. de Pământ, masiva galaxie spirală NGC 6872 a fost descoperită acum câteva decenii, părând a fi o galaxie spirală obişnuită. NASA este acum de părere că vorbim despre cea mai mare galaxie descoperită vreodată.

Terra, gaura neagraTeoretic orice lucru ar putea deveni o gaură neagră dacă este comprimat suficient de mult. Ce ar putea transforma Pământul într-o gaură neagră, fie ea deloc impozantă? În continuare, mai multe despre acest fenomen şi despre raza Schwarzschild.

SteleStelele, obiectele cereşti cel mai uşor de recunoscut, constituie elementele fundamentale ale unei galaxii. Vârsta, răspândirea şi compoziţia stelelor dintr-o galaxie marchează istoria, dinamica şi evoluţia acelei galaxii. Mai multe despre stele, în continuare.

CerPriviţi la cerul nopţii şi veţi vedea stele, desigur. Dar acolo unde sunt stele sunt şi planete, miliarde şi miliarde de planete, cel puţin. Aceasta este concluzia unui nou studiu al astronomilor de la California Institute of Technology. Detalii, în continuare.

Doha 2012 UNFCCCLa finele lunii noiembrie şi începutul lui decembrie ale anului 2012 a avut loc la Doha, în Qatar, cel mai recent summit al ONU pe tema schimbărilor climatice. Vă prezentăm în cele ce urmează câteva dintre cele mai importante concluzii ale conferinţei.

În orice interacţiune socială informaţiile privind vârsta, numele şi ocupaţia trezesc interesul general. Dar probabil cea mai vânată informaţie este cea legată de vârstă. Îţi aduci aminte când erai copil cât de des ţi se punea întrebarea: „Câţi ani ai?”. Obsesia pentru vârstă rămâne constantă de-a lungul întregii vieţi şi probabil de aceea purtăm cu toţii pecetea acestui număr compus la început dintr-o singură cifră, la care se mai adaugă încă una după numai nouă ani.

Dar oare câţi dintre noi suntem conştienţi de faptul că vârsta noastră depinde în întregime de planeta pe care trăim, mai precis de viteza cu care ea se mişcă în spaţiu în jurul Soarelui? Căci la urma urmei un „an” este perioada de timp de care are nevoie Pământul ca să facă o rotaţie completă în jurul Soarelui. Iar această perioadă de timp este de 365,25 zile, ceea ce înseamnă că vârsta noastră depinde şi de viteza cu care Pământul se învârte în jurul axei sale: 24 de ore.

Coreea de NordDoar o mână de oameni de ştiinţă din occident au vizitat vreodată Coreea de Nord. Keith Bowers, ecolog şi arhitect peisagist, preşedinte al Biohabitats, este unul dintre aceştia. În continuare, povestea vizitei lui în această ţară ruptă de lume.


 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro