Probabil că toţi cititorii acestui site ştiu că apa mărilor şi a oceanelor este sărată. În schimb apa râurilor şi a fluviilor nu este. Unele lacuri au apă dulce, altele apă sărată. Dar de ce este aşa? Ce generează aceste diferenţe? De unde toată sarea aceasta şi de ce ajunge doar în anumite ape?




Cea mai mare parte a sării ajunge din apele curgătoare care se varsă în mări şi oceane.

Atunci când apa de ploaie trece prin sol şi peste roci, dizolvă o parte din mineralele întâlnite. Aceasta apă conţine cantităţi mici de săruri şi, de aceea, nu o simţim ca fiind sărată.

Parte din această apă ajunge în cele din urmă în pârâuri, râuri, fluvii, lacuri, mări şi oceane. În apele curgătoare se găseşte o concentraţie mică de sare, dar această sare se adaugă la cantitatea deja existentă în mări şi oceane, depusă în milioane şi milioane de ani.

Cantitatea de sare din oceanele lumii este enormă, astfel încât toate apele curgătoare ale lumii ar avea nevoie de 200-300 de milioane de ani pentru a depune o cantitate de sare egală cu cea existentă în oceane.

De ce unele lacuri sunt sărate? Din acelaşi motiv expus mai sus. Unele lacuri au doar intrări, singurul mod prin care apa este dislocată din acestea fiind evaporarea (sarea rămânând). Alte lacuri, în schimb, cu apă dulce, sunt doar rezervoare de apă într-un curs de apă, având, pe de-o parte intrări, constituite din una sau mai multe ape curgătoare, dar şi ieşiri.

Pe scurt: apa spală solul şi rocile, dizolvând şi purtând mai departe minerale, iar apoi este transportată prin intermediul apelor curgătoare în mări şi oceane. Apoi apa din mări şi oceane se evaporă, reluându-şi ciclul expus, dar sarea rămâne.


        Ploaia conţine şi dioxid de carbon din atmosferă. Acesta face apa de ploaie un pic acidă (din cauza acidului carbonic). Apa duce la eroziunea fizică a rocilor, pe când acizii conţinuţi le fărâmiţează chimic; apa transportă mai departe săruri sub formă de ioni. Aceşti ioni ajung în râuri, fluvii, mări şi oceane. O parte din aceşti ioni sunt folosiţi de diverse organisme, alţii rămân. Două tipuri de ioni sunt cele mai prezente: ionii de clor şi sodiu (care dau gustul sărat şi care reprezintă circa 85% dintre solidele dizolvate în apă).        



O altă sursă de sare pentru mări şi oceane o reprezintă izvoarele termale. O parte din apă a ajuns sub scoarţa terestră de la fundul mărilor şi oceanelor, s-a încălzit, a dizolvat săruri minerale din scoarţă, iar aceste săruri ajung în apă prin intermediul fluxului continuu generat de izvorul termal.


Izvor termal - Oceanul Pacific



În fine, o altă sursă de sare o reprezintă vulcanii subacvatici, care, printre alte substanţe, emană şi săruri.


Un aspect interesant este următorul:
conţinutul de sare a ajuns la un stadiu de echilibru. Deşi există un flux continuu de sare în mări şi oceane, acestea nu vor deveni mai sărate. În fapt acestea îşi păstrează gradul de salinitate actual de milioane, dacă nu de miliarde de ani. De ce? Pentru că sarea dizolvată primită din râuri şi fluvii, procesele hidrotermale sau vulcani este folosită pentru a forma noi minerale pe fundul mărilor şi oceanelor.

Surse:
Why ocean salty
Why is the sea salty

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.