Caietul de notiţe al lui Enrico Fermi din decembrie 1948 include patru pagini în care este schiţată geneza teoriei radiaţiei cosmice, particulele ce pot intra în atmosfera Pământului la viteze foarte mari. În continuare, câteva detalii pe această temă.
- Detalii
- de: Jim Cronin
- Cosmos
Aflată la aproximativ 212 milioane de a.l. de Pământ, masiva galaxie spirală NGC 6872 a fost descoperită acum câteva decenii, părând a fi o galaxie spirală obişnuită. NASA este acum de părere că vorbim despre cea mai mare galaxie descoperită vreodată.
- Detalii
- de: George Dvorsky
- Cosmos
Teoretic orice lucru ar putea deveni o gaură neagră dacă este comprimat suficient de mult. Ce ar putea transforma Pământul într-o gaură neagră, fie ea deloc impozantă? În continuare, mai multe despre acest fenomen şi despre raza Schwarzschild.
- Detalii
- de: Esther Inglis-Arkell
- Cosmos
Stelele, obiectele cereşti cel mai uşor de recunoscut, constituie elementele fundamentale ale unei galaxii. Vârsta, răspândirea şi compoziţia stelelor dintr-o galaxie marchează istoria, dinamica şi evoluţia acelei galaxii. Mai multe despre stele, în continuare.
- Detalii
- de: NASA
- Cosmos
Priviţi la cerul nopţii şi veţi vedea stele, desigur. Dar acolo unde sunt stele sunt şi planete, miliarde şi miliarde de planete, cel puţin. Aceasta este concluzia unui nou studiu al astronomilor de la California Institute of Technology. Detalii, în continuare.
- Detalii
- de: Marcus Woo
- Cosmos
La finele lunii noiembrie şi începutul lui decembrie ale anului 2012 a avut loc la Doha, în Qatar, cel mai recent summit al ONU pe tema schimbărilor climatice. Vă prezentăm în cele ce urmează câteva dintre cele mai importante concluzii ale conferinţei.
- Detalii
- de: Michael Marshall
- Terra

În orice interacţiune socială informaţiile privind vârsta, numele şi ocupaţia trezesc interesul general. Dar probabil cea mai vânată informaţie este cea legată de vârstă. Îţi aduci aminte când erai copil cât de des ţi se punea întrebarea: „Câţi ani ai?”. Obsesia pentru vârstă rămâne constantă de-a lungul întregii vieţi şi probabil de aceea purtăm cu toţii pecetea acestui număr compus la început dintr-o singură cifră, la care se mai adaugă încă una după numai nouă ani.
Dar oare câţi dintre noi suntem conştienţi de faptul că vârsta noastră depinde în întregime de planeta pe care trăim, mai precis de viteza cu care ea se mişcă în spaţiu în jurul Soarelui? Căci la urma urmei un „an” este perioada de timp de care are nevoie Pământul ca să facă o rotaţie completă în jurul Soarelui. Iar această perioadă de timp este de 365,25 zile, ceea ce înseamnă că vârsta noastră depinde şi de viteza cu care Pământul se învârte în jurul axei sale: 24 de ore.
- Detalii
- de: Brânduşa Băcilă
- Cosmos
Doar o mână de oameni de ştiinţă din occident au vizitat vreodată Coreea de Nord. Keith Bowers, ecolog şi arhitect peisagist, preşedinte al Biohabitats, este unul dintre aceştia. În continuare, povestea vizitei lui în această ţară ruptă de lume.
- Detalii
- de: Keith Bowers
- Terra
Mercur, planeta cea mai mică şi cea mai apropiată de Soare, are o perioadă de revoluţie de doar 88 de zile, efectuând o orbită strânsă, ceea ce menţine planeta incredibil de fierbinte. Cu toate acestea, dovezi recente arată că acolo există gheaţă.
- Detalii
- de: Jennifer Chu
- Cosmos
În august 2003, Europa a fost lovită de un val de căldură extraordinar. În unele părţi ale Franţei temperaturile au atins valoarea de 400C pentru 7 zile la rând. Atât de mulţi oameni au murit, încât a fost nevoie de un depozit frigorific pentru a depozita corpurile.
- Detalii
- de: Michael Le Page
- Terra
Dacă ne-am opri chiar acum din pomparea de dioxid de carbon în atmosferă, am avea o şansă destul de bună de a evita o escaladare a temperaturilor. Dar nu avem niciun semn că aceasta s-ar întâmpla. Emisiile anuale au scăzut abia imperceptibil după 2008.
- Detalii
- de: Michael Le Page
- Terra
Numai jumătate din cantitatea de dioxid de carbon pe care o noi o pompăm în atmosferă rămâne acolo. Restul este absorbit de pământ şi oceane. Dar având în vedere că lumea este într-o continuă încălzire, acestea vor fi capabile să absoarbă din ce în ce mai puţin.
- Detalii
- de: Michael Le Page
- Terra
Staţia meteorologică Summit din Groenlanda este situată la peste 3000 de metri deasupra vastei banchize de gheaţă a ţării. Temperatura măsurată într-o zi normală de vară este una scăzută, de doar -10 grade Celsius. În această vară lucrurile au fost diferite.
- Detalii
- de: Michael Le Page
- Terra
La începutul acestui an, erau aşteptate recolte record în Statele Unite, ca urmare a faptului că fermierii cultivaseră mai mult pentru a beneficia de preţurile în creştere. Recoltele au fost reduse ca urmare a secetei şi a temperaturilor record.
- Detalii
- de: Michael Le Page
- Terra
Ştiam că încălzirea globală va aduce episoade de vreme extremă. Problema este că acestea sunt mai severe decât s-a crezut. De pildă, în 2010, Rusia s-a copt atunci când temperatura a ajuns la 40 de grade Celsius în mai multe oraşe. Iar acesta este doar un exemplu.
- Detalii
- de: Michael Le Page
- Terra
