În noua tendință de frumusețe virală pe TikTok, numită „morning shed” (tradus aproximativ ca „curățarea de dimineață”), influencerițele din domeniul frumuseții dau jos produsele de păr și ten purtate peste noapte. Acestea includ produse de coafare, măști de față și creme, dar și obiecte precum benzi pentru bărbie sau bandă pentru gură, menite să ajute respirația în timpul somnului și să prevină căderea maxilarului odată cu înaintarea în vârstă.
Deși această tendință a fost criticată pentru lipsa de sustenabilitate și consumul excesiv, ea nu este decât cea mai recentă dintr-o lungă serie de „trucuri” de frumusețe consumatoare de timp și bani pe care femeile le-au urmat de secole. De la tenii intestinale la tuberculoză, femeile au recurs la tot felul de metode – unele periculoase, dureroase sau chiar letale – pentru a se încadra în idealurile de frumusețe ale epocii.
Încă din Egiptul Antic, femeile măcinau substanțe toxice pentru a-și face dermatograf și fard de pleoape. Acestea erau periculoase dacă erau inhalate sub formă de pulbere (cum se întâmpla în timpul măcinării) și puteau irita pielea la aplicare. Cu toate acestea, intoxicația cu metale grele este una dintre cele mai puțin periculoase dintre aceste practici istorice de înfrumusețare.
În China, legarea picioarelor este un exemplu de practică dureroasă și care schimba viața femeilor, menționată pentru prima dată în jurul secolului al X-lea. Picioarele erau legate de obicei înainte ca bolta plantară să se fi dezvoltat (între 4 și 9 ani). Procesul implica îndoirea forțată a degetelor către talpă până când bolta piciorului se rupea, apoi piciorul era strâns bandajat pentru a-l menține în această poziție. La acea vreme, picioarele mici erau considerate ideale. Din fericire, practica a fost interzisă la începutul anilor 1900, după aproape 200 de ani de opoziție atât a unor grupări chineze, cât și occidentale.
În Europa, perioada Renașterii a adus un nou val de metode de înfrumusețare, de la băi în arsenic (care făceau pielea aproape transparentă) la picături de mătrăgună (o adevărată otravă) folosite pentru a crea un aspect „seducător” sau de ochi umezi. Multe femei care au folosit aceste metode au sfârșit otrăvite sau oarbe.
În timpul domniei Elisabetei I era la modă aspectul de „trandafir englezesc”. Femeile recurgeau la sângerarea medicală pentru a obține o paloare perfectă sau își acopereau fața cu „ceruză venețiană” – o vopsea pe bază de plumb. Se suspectează că folosirea acestei substanțe a contribuit la moartea reginei Elisabeta I.
În epoca victoriană și începutul anilor 1900, femeile adoptau adesea practici periculoase pentru a obține tenul pal, buzele roșii și talia subțire, considerate etalonul frumuseții. Acest ideal putea fi atins prin contractarea tuberculozei (o infecție pulmonară adesea fatală), pastile cu tenii intestinali, consumul de mercur pentru un aspect tineresc permanent sau mestecarea de napolitane cu arsenic pentru albirea tenului.
Presiunile socioculturale privind aspectul fizic sunt percepute diferit în funcție de cultură. Am descoperit că femeile albe din Vest resimt cele mai mari presiuni, urmate de femeile din Asia de Est. Deși presiunile scad ușor odată cu vârsta în cazul femeilor vestice, ele persistă în rândul femeilor asiatice și nu ating niciodată nivelurile mai scăzute observate în alte regiuni. Cele mai scăzute niveluri de presiune și cea mai mare apreciere a propriului corp le-am găsit în Nigeria.
Așa cum demonstrează tendința morning shed, femeile continuă să facă eforturi mari pentru a se conforma standardelor culturale – mai ales în contexte marcate de inegalitate economică, o realitate care se accentuează în multe țări. De exemplu, în SUA, orașele cu inegalitate economică mai mare înregistrează cheltuieli mai mari pentru produse și servicii de înfrumusețare, cum ar fi saloanele sau îmbrăcămintea feminină.
Odată cu apariția rețelelor sociale – în special a conținutului scurt, precum TikTok, Reels sau YouTube Shorts – ritmul în care apar și dispar tendințele de frumusețe s-a accelerat și globalizat. Acestea variază de la dispozitivele dureroase de „umflare” a buzelor pentru a le face mari precum cele ale vedetei Kylie Jenner (n.n. adolescentele își introduc buzele într-un pahar mic, borcan sau sticlă, apoi elimină aerul, creând un vid. Speranța este că vor ajunge să aibă buze pline și voluptuoase), la normalizarea botoxului și a fillerelor, până la epilarea definitivă a fiecărui fir de păr nedorit.
Morning shed este doar cea mai recentă etapă a tendințelor din îngrijirea pielii, care au început ca fiind centrate pe sănătate – cu accent pe protecția solară și hidratare. Însă între timp s-au transformat într-o lecție despre consumul excesiv și angajarea disproporționată de timp și bani în goana după tinerețe eternă.
Traducere și adaptare după The ‘morning shed’ de Louise N Hanson, doctor în psihologie sociale și comportamentală la Durham University.
