Iată enumerate toate particulele cu care ai interacţionat vreodată: protoni, neutroni, electroni şi fotoni*. Radiaţie periculoasă nu este nimic altceva decât una dintre aceste particule mişcându-se nebunesc de repede.
- Detalii
- Scris de: Ask a mathematician
Stelele masive creează carbon, dar și straturi de oxigen, nitrogen şi fier.
Când nucleul conţine doar fier, fuziunea încetează şi are loc colapsarea, ca urmare a gravitaţiei enorme. Steaua atinge temperaturi enorme, explodând (supernovă).
Din când în când câte un fizician se află în faţa unei camere de luat vederi şi fie din prea mult entuziasm, fie din cauza editării, îl auzim spunând ceva ce este „mai puţin nuanţat" decât în intenţia lui. „Fierul omoară stelele" este una dintre clasice. Pentru a fi foarte clar, dacă arunci o mână de fier într-o stea te vei alege cu o mulţime de vapori de fier, pe care nu-l vei mai recupera.
- Detalii
- Scris de: AskaPhysicist
Particulele fundamentale, fermionii - constituenţii materiei şi bosonii - purtătorii forţelor fundamentale, se comportă diferit, în funcţie de valoarea spinului lor. Faptul că fermionii respectă principiul excluziunii a făcut posibilă emergenţa structurilor complexe.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Spinul este o proprietate intrinsecă a particulelor fundamentale. Deşi nu există nicio modalitate de a explica spinul prin intermediul vreunei analogii în contextul fizicii clasice, el nu ridică nicio problemă teoreticienilor, fiind uşor de descris matematic.
- Detalii
- Scris de: Markus Ehrenfried
Deşi modelele atomice mai vechi au fost puternic influenţate de imaginea sistemului solar, experimentele au arătat că, în cazul spinului electronilor, analogia cu mişcarea planetelor în jurul propriilor axe este una inexactă.
- Detalii
- Scris de: Markus Ehrenfried
Reprezentare grafică a sarcinii culoare a quarcurilor
Ştiaţi că materia obişnuită existentă în univers are la bază numai trei particule fundamentale: quarcul up, quarcul down şi electronul? Cu ajutorul acestor trei constituenţi elementari şi numai al lor ia naştere toată materia organică şi anorganică din univers.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Atomii vin în contact unii cu alţii pentru a crea universul. Vă mai aduceţi aminte probabil de sintagme ca „legătură covalentă” ori „legătură ionică” din vremea când eraţi în şcoală. Dar vă mai aduceţi aminte ce sunt? Aţi înţeles de fapt vreodată cum funcţionează acestea şi care este semnificaţia lor? Dacă nu, citiţi acest articol (video inclus).
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Un electron de pe cel mai jos nivel energetic într-un atom poate absorbi energia unui foton, energie suficientă pentru a sări pe următorul nivel energetic. În cadrul procesului invers electronul revine pe nivelul energetic anterior, caz în care are loc eliberarea unui foton. Cum se formează liniile spectrale? Citiţi aici (video inclus).
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Modelul cuantic al atomului reprezintă o schimbare fundamentală sub aspect grafic al modelului atomic în comparaţie cu atomul lui Bohr. Fizicieni ca Heinsenberg, Schrödinger ori Dirac au eliminat orbitele clasice ale electronilor şi le-au înlocuit cu orbitali, volume spaţiale caracterizate de probabilitatea prezenţei electronilor.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Mendeleev a construit tabelul ce-i poartă numele în mod empiric, fără a cunoaşte structura atomului. Intuiţia sa extraordinară a făcut ca cercetătorii să bănuiască existenţa unor elemente doar privind la tabel, din logica acestuia. Astăzi ştim că tabelul oferă o imagine a modului în care se completează nivelurile energetice ale atomilor.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Laureat al premiului Nobel, Niels Bohr este unul dintre fizicienii de frunte ai secolului al XX-lea. Avansând idei revoluţionare, ce contraziceau principiile fizicii începutului de secol XX, acesta a "reproiectat" atomul, introducând orbitele fixe ca regulă imuabilă pentru mişcarea electronilor şi niveluri fixe de energie pentru aceştia.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În 1909 Ernest Rutherford a sugerat efectuarea unui experiment folosind particule alfa şi o foiţă de aur. Rezultatele acestui experiment au condus la schimbarea modului de înţelegere a structurii atomului. "Noul" atom era în cea mai mare parte spaţiu gol şi constituit din nucleu şi electroni orbitând în jurul acestuia.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
La aproximativ o sută de ani de la conceperea modelului atomic al lui John Dalton, fizicianul englez Joseph John Thomson (1856-1940) imaginează un nou tip de atom, bazat pe constatările făcute în urma experimentelor cu tuburile catodice, schimbând odată pentru totdeauna concepţia atomului indivizibil.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Modul în care înţelegem atomul astăzi este urmarea mai multor secole de cercetări în care, gradat, teoria atomică a lui Democrit (400 îHr) a căpătat relevanţă ştiinţifică. Citiţi aici o scurtă prezentare a modelului atomic imaginat în anul 1803 de către chimistul britanic, John Dalton.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În februarie 2008 au fost date publicităţii rezultatele unei echipe de cercetători suedezi care au reuşit să capteze cele mai clare imagini ale unui electron până la acea dată. Imaginile au fost publicate pe Internet, dar filmul de câteva secunde a generat confuzii, nefiind clar ce ilustrează acesta.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.