Câte stele noi se nasc anual în Calea Lactee? Câţi neutrini trec prin corpul nostru într-o secundă? Cât de puternice sunt observatoarele astronomice? Iată câteva din întrebările la care acest ultim articol din seria "Curiozităţi astronomice" oferă răspuns.
Zece curiozităţi din astronomie (15)
1. Asteroidul ce a ucis dinozaurii acum 65 milioane de ani a expulzat în spaţiu şi a suta mia parte din atmosfera terestră.
2. Pierderea de hidrogen în spaţiu duce la o creştere a nivelului de oxigen, care duce la rândul său la oxidare. Astfel, planetele telurice ce au avut atmosferă (sau încă deţin) devin tot mai roşii. Scoarţa la început a avut o culoare gri-neagră, însă cu timpul Venus, Marte şi Terra au devenit tot mai ruginii. Deşi multă lume vede planeta noastră ca albastră, crusta continentală are o pronunţată nuanţă roşie, fiind însă ascunsă de vegetaţie şi de solul fertil închis la culoare.
3. În martie 2008, o puternică explozie de raze gama, produsă la o distanţă de 7,5 miliarde a.l. de Terra, a orbit instrumentele de observaţie. GRB 080319B a avut pentru câteva secunde o luminozitate de 1.000 de ori mai mare decât întreaga Cale Lactee. La o magnitudine de 5,3, ar fi putut fi văzută cu ochiul liber într-o noapte întunecată şi senină. Dacă asemenea eveniment ar avea loc în galaxia noastră, am avea cu adevărat o problemă. Din fericire, în Calea Lactee nu există stele care să producă asemenea eliberări de energie.
4. A fost descoperită o galaxie cu o rată de producere a stelelor de 4.000 pe an. Această rată este uriaşă; în comparaţie, Calea Lactee adaugă câte 10 stele noi anual. Practic galaxia, aflată la 12 miliarde a.l. distanţă de noi, îşi va produce cea mai mare parte a stelelor concomitent (raportat la durata de viaţă a stelelor).
5. Performanţele observatoarelor astronomice sunt extraordinare. De exemplu, observarea unei nebuloase planetare din roiul Virgo echivalează cu observarea unui bec de 30 wati de la o distanţă de 6 milioane km.
6. Pentru a exista probabilitatea de 50 de procente ca un neutrino să fie oprit, ar trebui construit un zid de plumb gros de 9,5 trilioane de kilometri.
7. Până număraţi la trei, un trilion de neutrini trec prin mâna voastră. Nu interacţionează însă cu atomii corpului, aşa ca nu vă afectează deloc. Probabilitatea ca un neutrino să interacţioneze cu un singur atom din corpul vostru pe timpul vieţii este de 25%.
8. Vulcanii de pe Io aruncă de 100 de ori mai multă lavă decât vulcanii tereştri, în condiţiile în care suprafaţa satelitului jupiterian este doar a douăsprezecea parte din suprafaţa Terrei. Pe Io există lacuri de lavă de 200 km diametru.
9. Supervulcan înseamnă un vulcan ce eliberează peste 300 km cubi de magmă. O erupţie medie, de 1.000 km cubi, ar duce la un cataclism egal cu cel provocat de un asteroid cu diametrul de 1 km. Numai că probabilitatea unei erupţii de acest fel este de zece ori mai mare decât cea a impactului cu un astfel de asteroid.
10. Peste 90% din biosfera oceanului se află în adâncuri, în medie la 3.850 m, şi este aproape neexplorată.
