Ce generează petele Solare? Ce-l face pe Triton, satelit natural al lui Neptun, să fie unic în felul său în sistemul solar? Pe ce planetă a sistemului solar sunt cele mai puternice vânturi şi ce le generează? Un nou articol cu 10 curiozităţi din astronomie...
Zece curiozităţi din astronomie (6)
1. Pluto, aflat atât de departe de Soare, este de aşteptat sa fie îngheţat, însă astronomii au descoperit că este mai rece decât credeau, chiar mai rece decât satelitul său Charon. Temperatura pe Pluto este de 43 K, pe când Charon este cu 10 K mai cald. O posibilă explicaţie ar fi că Soarele transformă gheaţa de azot în gaz, iar căldura necesară acesteia (ca şi evaporarea apei) este luată din mediul înconjurător, răcindu-l.
2. Petele solare sunt magneţi de mărimea Pământului, creaţi de dinamul interior al Soarelui.
3. Metanul, sub acţiunea luminii solare, se distruge inevitabil în câteva zeci de milioane de ani. Atunci, de unde are Titan atâta metan în atmosferă? Se pare că în istoria sa au fost trei degajări importante de metan în atmosferă. Prima, pe când satelitul avea încă o considerabilă căldură internă, ceea ce a dus la eliberarea metanului ce a durat un miliard de ani, care în timp a fost resorbit în roci. A doua, cu 2 miliarde de ani în urmă, când a început convecţia nucleului de silicaţi al satelitului. A treia, începută acum 500 miliarde de ani, ca urmare a convecţiei din crustă. Acesta este ultimul episod. Nu se va mai întâmpla nimic miliarde de ani, până când Soarele va deveni o gigantă roşie şi va încălzi satelitul. Până atunci, în câteva zeci de milioane de ani atmosfera lui Titan se va limpezi şi satelitul va arăta complet diferit de ceea ce vedem azi.
4. Triton, cea mai mare lună a lui Neptun este unic în Sistemul Solar. Este singurul satelit de dimensiuni apreciabile care se roteşte retrograd. Se poate ca acesta să fi făcut parte dintr-un sistem dublu, ce s-a apropiat periculos de mult de Neptun, care l-a furat.
5. Dacă mergeţi pe Titan şi aveţi norocul să vedeţi un curcubeu, format pe baza metanului, acesta va fi mai mare decât cel format cu ajutorul apei pe Terra, pentru că metanul reflectă lumina în mod diferit.
6. Dacă Terra ar fi un măr, cele mai profunde foraje efectuate vreodată n-au reuşit să străpungă încă nici măcar coaja.
7. Vă face placere să priviţi Luna plină seara? Din păcate, o pierdem. În momentul formării sale, Luna se afla de 15 ori mai aproape de Pământ decât în prezent. Prin efectul de maree, se produce şi o pierdere de căldură, deci o pierdere de energie a sistemului Pământ – Luna, ceea ce a făcut ca Luna să aibă mereu îndreptată aceeaşi faţă spre noi şi să se depărteze constant. Peste câteva milioane de ani nu vor mai exista eclipse totale de Soare, iar după 2 miliarde de ani, Luna va dispărea de pe cer.
8. Miranda, unul din sateliţii lui Uranus, prezintă un relief cel puţin ciudat. Dacă doriţi să vedeţi munţi şi versanţi cu adevărat abrupţi, acesta este locul. Munţii de gheaţă au aproape 20 km altitudine. Dacă ne-am arunca de pe un vârf, datorită gravitaţiei foarte scăzute am atinge solul de la bază după mai mult de 10 minute. Micul satelit pare a fi o sferă ce a fost distrusă de un impact şi apoi reasamblată.
9. Vânturile de pe Neptun sunt cele mai puternice din Sistemul Solar, atingând viteze de 3.500 km/h. Pe Pământ, acestea ar fi supersonice. Acest fapt se datorează probabil faptului că planeta are o sursă de energie internă care o face să elibereze tot atâta energie pe cât primeşte de la Soare. Neptun prezintă şi furtuni de lungă durată, asemeni vestitei Pete Roşii de pe Jupiter. Voyager 2 a văzut o asemenea furtună, care în prezent s-a calmat însă şi pata nu mai există.
10. Câmpul magnetic al planetei Neptun este o surpriză pentru astronomi. Axa acestuia este înclinată aproape perpendicular pe axa de rotaţie a planetei, arătând ca şi câmpul magnetic al lui Uranus.
Zece curiozităţi din astronomie (8)
