Ce este o gaură albă? Care este cea mai scăzută temperatură atinsă în laborator? Cât de "departe" văd astronomii galaxii înapoi în timp? Câte galaxii sunt în Grupul Local? Iată câteva din întrebările la care veţi afla răspuns citind acest nou articol din seria 10 curiozităţi astronomice.
Zece curiozităţi din astronomie (5)
1. Universul şi-a consumat până în momentul de faţă 20% din materia primordială, convertind-o în stele, plus o mică parte în praf interstelar şi găurile negre din centrul galaxiilor. Pentru a fi consumată complet această rezervă, vor mai trebui să treacă 70 de miliarde de ani. Materialul rămas este în majoritate sub formă de gaz, plutind între galaxii.
2. Cea mai scăzută temperatură la care s-a ajuns vreodată: o jumătate de miliardime de grad peste 0 absolut, de 6 ori mai mică decât recordul anterior, prima oară când un gaz (este vorba aici de sodiu) este răcit sub un nanokelvin. La 0 absolut, orice mişcare încetează, exceptând vibraţiile atomice.
3. Care este limita de unde nu mai vedem galaxii, când ne uităm atât de mult înapoi în timp încât Universul era prea tânăr pentru ca galaxiile să fie formate deja? Se pare că astronomii ar fi găsit-o, cel puţin aproximativ. Observând galaxii formate cu 900 de milioane de ani după Big Bang, au găsit sute dintr-acestea. Când s-au uitat mai departe, cu 200 de milioane de ani înapoi, au găsit doar... una singură. Deşi se aşteptau la de 10 ori mai multe.
4. Cele mai îndepărtate obiecte cosmice ce pot fi observate sunt quasarii (galaxii cu un nucleu extrem de activ) şi exploziile de raze gama. Dacă numărăm galaxiile dintre noi şi acestea, vom vedea cu surprindere că numărul celor care se găsesc între noi şi quasari este de 4 ori mai mic decât cel observat între noi şi exploziile de raze gama.
5. Dacă schimbăm ecuaţiile relativităţii pentru o gaură neagră, ne va da o “gaură albă”. Aceste ecuaţii au proprietatea că sunt simetrice în timp. Dacă o gaură negră este un obiect din care nimic nu poate scăpa, o gaură albă este un obiect în care nimic nu poate intra. Acest tip de obiect cosmic însă nu există în natură. Este la fel de imposibil să creezi o gaură albă, pe cât este de imposibil să distrugi una neagră.
6. Gravitaţia ne permite ca suprafaţa găurii negre, de unde nimic nu mai poate scăpa, să poată fi văzută toată în acelaşi moment, replicată la infinit, dacă ne aflăm chiar la nivelul ei.
7. Grupul Local de galaxii din care face parte şi Calea Lactee numără, până acum, în jur de 35 galaxii. Grupul de galaxii Virgo, aflat în “vecinătatea noastră” la 60 milioane a.l., numără însă peste 3.000 de galaxii, iar clusterul Hercules este compus din 100.000 de galaxii!
8. Observatorul de raze X Chandra a auzit o gaură neagră. Aceasta este una supermasivă, inima unei galaxii din clusterul Perseus, aflat la 250 de milioane a.l. Detectarea a fost făcută asupra undelor sonore de joasă frecvenţă produse de gaura neagră în gazul şi praful înconjurător. În termeni muzicali, sunetul este un Si bemol. Însă urechea umană nu ar fi capabilă să audă asemenea concert cosmic, nota fiind cu... 57 de octave mai joasă decât Do al gamei normale (comparativ, un pian are 7 octave). Nota se va păstra cel puţin încă 2,5 miliarde de ani.
9. Se estimează că în totalitate ar exista pe cerul nopţii 300 de milioane de găuri negre supermasive.
10. La nivelul ecuatorului lui Titan, satelitul lui Saturn, temperatura este aceeaşi, indiferent că este zi sau noapte. Lumina primită de la Soare nu este multă, iar atmosfera este foarte groasă, ceea ce menţine un echilibru termic. Un meteorolog băştinaş de acolo ar putea cu uşurinţă spune: Astăzi temperatura va fi la fel ca ieri, mâine idem, şi de asemenea nu va suferi vreo modificare în următorii 20 de ani...
Zece curiozităţi din astronomie (7)
