Aţi fi surprinşi să constataţi ce mulţi entuziaşti pasionaţi de ştiinţă şi extrem de talentaţi în mânuirea aplicaţiilor software de prelucrare video ascunde celebrul Youtube. Recent am nimerit peste canalul unui oarecare (ori poate nu tocmai un oarecare) UppruniTegundanna, care ne prezintă povestea fără de sfârşit a Universului, aşa cum ne-o dezvăluie ştiinţa. Videoclipurile realizate de acesta, de o calitate excepţională în opinia noastră, folosesc imagini şi secvenţe video dintr-o multitudine de surse şi sunt grupate sub forma acestei liste. Vă invităm să le urmăriţi. Cu siguranţă va fi o încântare, având, în acelaşi timp, şi posibilitatea de a afla o mulţime de informaţii ştiinţifice de care poate nu aveaţi habar. În continuare, episodul 5 al seriei, intitulat "The scale of things":
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Am ajuns din întâmplare aseară la o ştire postată în 16 noiembrie 2008 pe blogul Enciclopediei Britannica. Este vorba despre un clip promoţional care anunţa la acea vreme iminenta apariţie a unei serii de mini-documentare intitulată "Bine aţi venit în Univers". În urma unei scurte documentări ulterioare am constatat că primele 3 episoade ale serialului, intitulat în original "Welcome to the Universe", sunt disponibile pe canalul Youtube al utilizatorului Andromeda's Wake.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Într-un articol publicat de Evenimentul Zilei se realizează o incursiune interesantă în Transilvania din perioada Cretacicului.
"În Cretacicul târziu, în perioada numită Maastrichtian (72-65 de milioane de ani în urmă), relieful Pământului arăta mult altfel. Europa de astăzi nu era nimic altceva decât un arhipelag compus din zeci de insule mai mici sau mai mari. America de Nord era şi ea fragmentată, iar Africa se despărţise de America de Sud, dar nu avea forma actuală: bucata de nord-vest, cea pe care se află acum Marocul, era o insulă.
Pe această hartă a trecutului îndepărtat, insula "româno-maghiară" era cât un vârf de unghie, greu de observat. Oasele fosilizate şi dinţii descoperiţi în patru regiuni transilvănene (Haţeg, zona Sebeş - Alba-Iulia, zona Jibou - Someş Odorhei şi Rusca Montană) au permis cercetătorilor să-şi facă o idee despre cum arăta acest spaţiu în urmă cu 70 de milioane de ani, înainte de momentul extincţiei dinozaurilor."
Am ajuns la finalul seriei de 15 clipuri dedicate istoriei fizicii particulelor. Ce ne rezervă oare experimentele de la LHC? Vor descoperi fizicienii bosonul Higgs? Iar dacă nu, se vor schimba fundamental teoriile pe care le avem în prezent, precum Modelul Standard? Vom descoperi extra-dimensiuni ? Vom descoperi cum era Universul în primele sale momente de viaţă ? Ştiinţa înseamnă o continuă explorare, iar acceleratorul de particule de la CERN va reprezenta un pas major pe acest drum fără de sfârşit.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
După ce am postat pe blog această iluzie optică, cunoscută sub numele de "camera lui Ames", un cititor ne-a îndrumat către o secvenţă dintr-un film documentar realizat în 1998 care abordează problematica efectelor speciale. Documentarul se numeşte "The computer that ate Hollywood" şi a fost difuzat de BBC, în cadrul celebrei serii de filme de profil Horizon. În fragmentul următor Dr. Vilayanur S. Ramachandran vorbeşte despre mecanismele interne de funcţionare ale creierului uman care duc la percepţii vizuale false:
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Am ajuns la episodul 14 al seriei care face o splendidă trecere în revistă a momentelor celor mai importante din istoria fizicii particulelor. Brian Cox coboară la 100 de metri sub nivelul solului la CERN, lângă Geneva, pentru a ne prezenta câteva detalii despre cel mai mare accelerator de particule construit până în prezent de către om (LHC - Large Hadron Collider), unde oamenii de ştiinţă speră să elucideze câteva dintre misterele încă nerezolvate ale fizicii particulelor, dar şi să confirme aspecte deocamdată doar teoretice cum ar fi existenţa bosonului Higgs.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
C++ este probabil cel mai popular limbaj de programare. La 14 octombrie 1985 acesta a fost lansat în mod oficial, zi în care a apărut şi prima carte despre folosirea acestuia, denumită simplu "Limbajul de programare C++". Cel care a conceput şi implementat C++ este Bjarne Stroustrup, a cărui fotografie o puteţi vedea mai jos.
Bjarne Stroustrup, creatorul limbajului de programare C++
C++ este folosit pentru crearea a nenumărate aplicaţii pe care le folosim zilnic, cum este browserul cu ajutorul căruia navigăm pe Internet ori softul unor telefoane mobile. NASA a folosit C++ pentru a realiza softul pentru unele dintre sondele sale spaţiale. Motorul de căutare Google este scris cu ajutorul limbajului de programare C++. Stroustrup a creat C++ pentru că C, limbajul de programare pe baza căruia a fost creat C++, nu mai putea răspunde nevoilor inginerilor de la laboratoarele AT&T Bell Labs.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Priviţi videoclipul de mai jos. Dacă aveţi vreo explicaţie pentru acestă iluzie optică, vă aşteptăm să o exprimaţi mai jos prin comentarii.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Se pare că cei îndrăgostiţi pot folosi faptul că iubesc pe cineva în propriul folos dacă au vreo suferinţă fizică. Un studiu recent arată că simplul privit al feţei persoanei iubite reduce durerea.
Autorii studiului, cercetătorul în domeniul durerii, Sean Mackey şi cercetătorul în domeniul iubirii, Arthur Aron, şi-au unit forţele pentru a organiza un experiment care să testeze efectul iubirii asupra durerii.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Fascinanta trecere în revistă de către Brian Cox a descoperirilor majore din istoria fizicii particulelor continuă cu perioada anilor '70-'80, când existenţa (pe atunci doar "teoretică") a particulelor purtătoare ale forţelor nucleare este confirmată de experimentele desfăşurate la cele mai performante acceleratoare de particule ale acelor ani. Astfel, gluonul şi, mai târziu, particulele W+,W- şi Z, sunt detectate, confirmând modelele teoretice imaginate de fizicieni. Drumul nu se termină aici, mai ales că mecanismul prin care particulele capătă masă, introdus ca o simplă ipoteză de către britanicul Peter Higgs în anii '60, nu este confirmat, cel puţin deocamdată, de experimente.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În episodul 12 al seriei care prezintă istoria fizicii particulelor fundamentale, Dr. Brian Cox ne introduce în fascinanta lume a electrodinamicii cuantice (QED) - teoria cuantică a luminii descoperită în mod independent în anii '40 de Richard Feynman, Julian Schwinger şi Sin-Itero Tomanaga. Aflaţi cum explică electrodinamica cuantică interacţiunea dintre particulele materiale, de pildă respingerea dintre doi electroni, prin intermediul particulei purtătoare a forţei electromagnetice - fotonul. QED a inspirat şi introducerea de particule purtătoare care să intermedieze acţiunea altor două forţe fundamentale: forţele nucleare slabă şi tare. Aşa s-au născut gluonii, particulele W+, W- şi bosonul Z.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Filmul următor prezintă în 5 minute şi pe înţelesul tuturor, în limba engleză, componentele şi principiile de funcţionare ale unui calculator personal. Este o prezentare sumară, dar foarte utilă celor neiniţiaţi ori de-abia iniţiaţi în lumea calculatorului personal, din care veţi afla despre placa de bază, procesor, memoria RAM, placa grafică, sursa de alimentare, hard disk, dar şi despre unitatea optică, fie aceasta de tip DVD ori CD. Le veţi putea identifica cu uşurinţă după ce veţi vizualiza acest film, dar nu numai atât. Veţi afla şi ce rol joacă fiecare dintre componentele de bază ale unui computer.
What Components Are Inside My Computer?
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Priviţi cele două imagini de mai jos. Vă vine ori nu (cel mai probabil) să credeţi, verdele strident şi albastrul care formează spirala din imaginea de mai jos şi, respectiv, liniile din cea de-a doua imagine, sunt... aceeaşi culoare.
Ştim că pare greu de crezut, dar tocmai acesta este motivul pentru care vă prezentăm cele două imagini. Dacă nu ne credeţi pe cuvânt, puteţi lua cele două imagini şi include într-un editor de imagini care vă permite să determinaţi culorile.
Veţi descoperi negreşit că şi "verdele", şi "albastrul" sunt de fapt culoarea ce are codul #7bffff. Uimitor, nu? cum funcţionează creierul uman?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Observaţi cu grijă imaginea de mai jos. Printre zebre pe undeva este ascuns un leu. Îl puteţi observa?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
A 11-a parte a seriei prezentate de Brian Cox şi care prezintă o scurtă istorie a fizicii particulelor elementare. O introducere în bizara lume a mecanicii cuantice. Aflaţi cum explicarea efectului fotoelectric de către Albert Einstein deschide drumul unei schimbări majore de paradigmă în fizica începutului de secol XX.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.