Este o întrebate legitimă: care e problema cu cartofii prăjiți? Sunt buni la gust, dar au o publicitate proastă. De ce?
Sunt mai multe motive. Un motiv foarte bun este acela că, după prăjirea în ulei, cartofii or să aibă mai multe calorii, în fapt de două ori mai multe. Un alt motiv este acela că prăjirea în ulei adaugă grăsimi nesănătoase. Cantitatea de sare ingerată cu cartofii prăjiți este mare, ceea ce vine cu alte riscuri de sănătate. În fine, un alt motiv este acela că, prin prăjire, sunt produse substanțe nocive, posibil cancerigene.
Dublarea caloriilor
100 g de cartofi fierți au circa 120 kcal și nu conțin grăsimi. Dar aceeași cantitate de cartofi, prăjiți în ulei, are 225 kcal și 11 grame de grăsimi, în bună parte grăsimi de tip trans. În fapt, uleiul conține foarte multe calorii; de exemplu, o lingură de ulei de măsline are peste 100 de calorii.
Apropo de calorii, de exemplu, dacă ești femeie, 40 de ani, 170 cm și 65 kg, consumul zilnic recomandat este de circa 1680 kcal/zi. Pentru a pierde jumătate de kilogram pe săptămână este necesară o reducere a consumului de calorii la 1.180 kcal/ zi.
Iar dacă ești bărbat, 40 de ani, 180 cm și 85 kg, consumul recomandat este de 2.240 kcal/zi pentru a-ți menține greutatea și de 1.740 kcal/zi, pentru a slăbi cu 1/2 kg pe săptămână.
Grăsimile tip trans sunt asociate cu riscuri de sănătate (vedeți aici ce este cu acest tip de grăsimi). Pe scurt, aceste grăsimi cresc nivelul de colesterol „rău” (LDL), scad nivelul de colesterol „bun” (HDL) și cresc nivelul trigliceridelor din sânge. Promovează formarea cheagurilor de sânge, cauzează inflamații și cresc rezistența la insulină, un precursor al diabetului. Consumul mare de grăsimi trans a fost asociat cu calculi biliari și demență.
Risc mai mare de boli cardiovasculare, diabet și obezitate
În genere, consumul de cartofi prăjiți crește riscul de boli cronice, precum cele cardiovasculare, diabet și obezitate, toate cu efecte adverse diverse asupra organismului și sănătății.
De exemplu, un studiu pe 4 ani pe mai mult de 16 mii de subiecți a arătat că două porții de cartofi prăjiți pe săptămână crește semnificativ riscul de boli cardiovasculare.
Alte studii au arătat că includerea în alimentație a cartofilor prăjiți a două porții de cartofi prăjiți dublează riscul de a dezvolta rezistență la insulină, comparativ cu o singură porție.
4-6 porții pe săptămână crește riscul cu circa 40% de a dezvolta diabet de tip 2.
În ce privește obezitatea, pe lângă surplusul de calorii cu care vine prăjirea cartofilor, grăsimile trans pot afecta hormonii care reglează apetitul și stocarea grăsimilor, cu efecte negative asupra organismului.
Acrilamida - posibil risc de cancer
Acrilamida (denumită și amidă acrilică) este o substanță chimică prezentă în unele alimente prăjite, precum cartofii prăjiți, dar și pâinea prăjită. Aceasta este produsă ca urmare a combinării glucozei din alimente cu un aminoacid numit asparagină pe timpul gătirii la temperatură ridicată și pentru perioade lungi.
Acrilamida a fost asociată cu risc de cancer în cadrul studiilor de laborator pe animale. Trebuie notat că în cadrul studiilor au fost utilizate cantități mari de acrilamidă, pe care, cel mai probabil, cei mai mulți dintre noi nu le putem ingera în cadrul unei diete „normale”. Pornind de la această constatare, se consideră că acrilamida prezintă un risc de cancer și la om. Cu toate acestea, studiile pe oameni au produs până în prezent rezultate neconcludente.
Prăjirea și coacerea sunt metodele care creează cea mai mare cantitate de acrilamidă, în timp ce fierberea, gătirea la abur și la microunde par să genereze mai puțină.
Una peste alta, nu cred că trebuie asimilați cartofii prăjiți cu o otravă. Organismul uman este deosebit de rezistent. Este important de menționat că are o mare relevanță cantitatea de cartofi prăjiți consumați la masă și frecvența consumării de cartofi prăjiți pe săptămână. Așadar, eliminarea lor completă din dietă ar fi, probabil, un exces.
Dar, pe de altă parte, cred că merită reținut că aceștia conțin mai multe calorii decât cei fierți, iar consumul sistematic este asociat cu o creștere a riscului de anumite boli cronice și deces.
→ Citește și: Cum au ajuns nemții să mănânce cartofi.
Surse: Harvard Medical School, Forbes, CNN
