Când se pune punct (și când nu) după abrevieri
Regula este că după abrevieri se pune punct. De exemplu, spunem: „Ing. Popescu a revenit la birou la doar 5 minute după ce plecase”.
În ce condiții poate apărea viața pe o planetă?
Clic pe imagine pentru o rezoluţie mai bună
Apariția și evoluția vieții pe Pământ constituie, în bună parte, un mister. În ce privește apariția vieții există mai multe teorii, dar niciuna pe deplin confirmată. Astăzi apreciem că pentru a avea viață în univers trebuie îndeplinite șase condiții:
Un nou mod de a imagina curbarea spațiu-timpului (gravitația în acțiune...) [video]
În urmă cu circa 1,5 ani am publicat un articol intitulat „Cum putem vizualiza mai bine mişcarea obiectelor în spaţiu-timpul curbat?” în care încercam să vizualizăm cât mai aproape de ce întâmplă în natură atunci când are loc curbarea spațiu-timpului. Modul propus timid atunci ajută la înțelegerea unor fenomene complet contraintuitive, cum ar fi faptul că un corp aflat într-un câmp gravitațional (cum ar fi un măr lăsat liber de la 1 m de sol) în fapt nu accelerează către suprafața terestră (citiți acest articol pe acest subiect).
De ce așa-zisa eficiență a vaccinurilor nu spune povestea reală. Pfizer vs Moderna vs Johnson&Johnson [video]
Vaccinurile de la Pfizer / BioNTech și Moderna au rate de eficacitate foarte ridicate: 95% și 94%. Vaccinul Johnson & Johnson doar 66%. Și dacă te uiți doar la aceste numere, este firesc să crezi că J&J este mai rău decât primele. Dar această presupunere este greșită. Aceste cifre nu reprezintă, probabil, nici măcar cea mai importantă măsură a eficienței acestor vaccinuri.
Pentru a înțelege ce este important, trebuie mai întâi să înțelegeți ce ar trebui să facă vaccinurile. Rata de eficacitate a unui vaccin este calculată în studii clinice mari, când vaccinul este testat pe zeci de mii de oameni. Acești oameni sunt împărțiți în două grupuri: jumătate primesc vaccinul și jumătate primesc placebo. Apoi, sunt trimiși să-și trăiască viața, în timp ce oamenii de știință monitorizează pe o perioadă de câteva luni dacă fac sau nu Covid-19.
Nouă metodă: analiza exoplanetelor pentru identificarea materiei întunecate
O reprezentare artistică a planetei Gliese 163c, ca o lume de roci şi gheaţă acoperită cu un strat dens de nori (stânga). Este roşiatică, nu albă, datorită luminii reflectate venită de la steaua-mamă, o pitică roşie. Fotografie în culoare falsă cu steaua Gliese 163 făcută de telescopul Wise Mission aparţinând NASA (centru). Localizarea pe hartă a stelei Gliese 163 în constelaţia Dorado (dreapta) CREDIT: PHL @ UPR Arecibo, NASA/IPAC IRSA, IAU, Sky & Telescope
Materia întunecată este un mare mister; din ce ar putea fi alcătuită? Poate din particule încă nedescoperite. Dacă este așa, atunci aceste noi particule ar putea avea ca efect încălzirea exoplanetelor, adică a planetelor din afara sistemului nostru solar. Acest efect ce ar putea fi observat cu noile telescoape care vor studia exoplanetele.
Cum să interpretezi diagramele Feynman [video]
În diagrama de mai sus puteți vedea dezintegrarea beta.
Dezintegrarea beta constă în transformarea unui neutron într-un proton, reacţie însoţită de emisia unui electron şi a unei particule de masă extrem de mică şi fără sarcină electrică numită anti-neutrino.
Diagramele Feynman sunt reprezentări grafice ale interacțiunilor dintre particule. Acestea sunt un instrument vizual formidabil, care poate înlocui în bună măsură calcule complicate. În videoclipul de mai jos puteți vedea: de ce este util să înțelegeți modul în care se interpretează o diagramă Feynman, care sunt regulile de reprezentare pe o diagramă Feynman și care sunt regulile pe care particulele urmează particulele care iau parte în interacțiuni prin intermediul forțelor fundamentale.
Șase mici trucuri psihologice ce-ți vor face viața mai ușoară
Cărțile de psihologie sunt complicate. Rareori poți găsi ceva util, de pus în practică de-a doua zi. Iată o serie de mici trucuri extrase din experiența mai multor oameni - pe care le poți utiliza, dacă le găsești utile, chiar de mâine. Dacă găsești vreunul folositor, nu uita să ne spui :)
• Dacă prezinți ceva în fața unui auditoriu și chiar vreți să primești întrebări la final, nu întreba „Are cineva întrebări?”, abordare standard care de multe ori atrage doar o... lungă tăcere, ci „Care sunt întrebările dvoastră?”.
Cum a arătat Santiago Ramon-y-Cajal că țesutul nervos este format din neuroni independenți
Celulă Purkinje. Desen de Santiago Ramon-y-Cajal
Arborii dendritici și arborizările axonale pot fi spectaculoase și complexe. Unul dintre cei mai mari și mai complecși arbori dendritici este reprezentat de celula Purkinje, un tip de celulă găsit în cerebel.
Celulele Purkinje formează un arbore mare, plat. Celulele sunt aranjate în straturi, cu axonii altor celule intersectându-se cu acestea, formând o rețea enormă care ajută la coordonarea mișcării - una dintre funcțiile cerebelului.
Câte quarcuri sunt într-un proton?
Structura internă a unui proton, mult mai apropiată de cea reală decât cea clasică...
Întâi de toate, câte quarcuri formează un proton? Nu câte crezi tu, ci mai multe. Mult mai multe! Afli câte anume în paragrafele următoare, fii fără grijă. În al doilea rând: ce este un quarc? Un quarc este o particulă elementară, adică o particulă care nu este compusă din alte particule (până la proba contrară, pentru că despre multe particule s-a crezut inițial că sunt elementare, după care s-a observat că nu sunt...). Quarcurile (nu cuarcii, cum o să auziți sau o să citiți pe alte site-uri, mai puțin riguroase :)) sunt elementele constituente ale protonilor și neutronilor - adică ale acelor particule care formează nucleul unui atom.
De ce viața mea are importanță, deși viața, în genere, nu are sens, plus alte gânduri despre noi și sensul vieții (JID-035)
• O mulțime de probleme insolvabile au apărut de la o singură idee greșită: că omul este ceva cu totul și cu totul special în univers. Problema răului, de exemplu, cu care s-a luptat Leibniz și alți gânditori înainte și după el, dispare în momentul în care înțelegi cum funcționează lumea animală, biologia... că răul este un concept relativ și că nu există rău în sine. Ce e rău pentru cineva / ceva, e bine pentru altcineva / ceva - în multe cazuri. I s-a cerut și i se cere socoteală lui Dumnezeu pentru o problemă care nu există. Amorul-propriu specific speciei noastre...
„Ridică suspiciuni” - o expresie stranie care umblă prin lume ca o muscă fără cap
Limba vorbită și scrisă de astăzi este atât de diformă uneori, că devine clar că un posibil cititor din viitor va avea mari probleme să înțeleagă modul în care vorbim.
O expresie care-mi „zgârie” auzul în ultima vreme este: „ridică suspiciuni”. O vedem și auzim în cele mai diverse contexte lingvistice.
Cel mai slab câmp gravitațional, măsurat în laborator
Recent, un grup de cercetători din Viena a reușit să măsoare în laborator cel mai slab câmp gravitațional detectat până în prezent. Cercetătorii, experți în fizica cuantică, au folosit sfere de aur cu rază de 1 mm și tehnologii extrem de sensibile pentru a efectua această măsurătoare.
De ce nu există realitate „ultimă”, iar știința nu are cum descoperi cum arată „exact” lumea (JID-034)
Într-un articol recent spuneam că universul, în natura sa ultimă, este imposibil de cunoscut. Tot ce percepem este rezultatul unei filtrări a organelor de simț și produsul construcției specifice a creierului. Nimic din ce percepem nu reprezintă realitatea-în-sine. Deși nu am menționat numele lui Kant în articol, acesta este „prezent”, căci Kant este cel care a făcut faimoasă disocierea fenomen (ce percepem noi) - lucrul-în-sine (cum sunt lucrurile în fapt).
Dar, reevaluând ideea, pare că această abordare este simplistă; ori mai degrabă incompletă. Nu în sensul că omul ar avea acces la realitatea ultimă, ci în acela în care nu există realitate ultimă, pentru că este absurd să existe una. Iată de ce.
18 mituri care persistă, în ciuda demontării lor
• Taurii sunt enervați de culoarea roșie, acesta fiind motivul pentru care atacă toreadorul
În fapt, taurul nu vede culoarea roșie, așa că povestea conform căreia taurii de coridă ar fi atraşi (enervaí) de culoarea roşie nu are sens; aceştia sunt atraşi de fapt de mişcarea pânzei cu care sunt provocaţi.
Spunem că „aplicăm” pentru o facultate sau pentru un job. Dar e corect? Ce înseamnă „a aplica”?
 |
 |
Sunt două formule atât de uzitate, încât am spune că oricât de atent ești în vorbire, este posibil să le fi folosit: „a aplica la / pentru o facultate” și „a aplica pentru un job / o slujbă”. Mai sus puteți observa două extrase din căutări pe Google pentru cele două tipuri de „aplicare”.
Evoluția universului, pas cu pas, de la naștere până la 500 de milioane de ani
Clic dreapta - View image (pentru o rezoluţie superioară)
Există o cosmologie ortodoxă, cea pe care o găsiți în cărțile de fizică. Nu este fără dificultăți multiple, unele probabil de nerezolvat (citește acest articol despre dificultățile teoriei Big Bang). Dar asta este ce știm astăzi. Iată cum a evoluat universul, pas cu pas, în faza sa inițială, de la momentul apariției până la apariția primelor stele și galaxii.
Electrodinamica cuantică (QED) pe înţelesul tuturor - partea a 3-a
Publicăm astăzi ultima parte a articolului de popularizare a electrodinamicii cuantice. Puteţi citi o interpretare dată refracţiei luminii în contextul QED, veţi afla ce sunt celebrele diagrame Feynman şi despre calculul de mare precizie al momentului magnetic al electronului cu ajutorul acestora (video inclus).
Electrodinamica cuantică (QED) pe înţelesul tuturor - partea a 2-a
Astăzi a doua parte a articolului dedicat explicării teoriei electrodinamicii cuantice, QED. Aflaţi de ce lumina se reflectă sub culori diferite pe pelicule de ţiţei de la suprafaţa apei, modul în care lumina se reflectă pe suprafaţa unei oglinzi ori de ce apar reflexii iridescente pe suprafaţa unui CD (video inclus).
Electrodinamica cuantică (QED) pe înţelesul tuturor - partea 1
Electrodinamica cuantică - QED - studiază interacţiunile dintre radiaţia electromagnetică şi materie. "Giuvaierul fizicii" după Richard Feynman, una dintre cele mai dificile teorii după numeroşi fizicieni. Ce ne propunem cu acest articol? O succintă şi inteligibilă prezentare a teoriei (video inclus).
