Viaţa secretă a ceasului biologic - de la 14 la 18 (3)
Ai supravieţuit periculoaselor ore ale dimineţii şi capcanelor de după masa de prânz. Pe măsură ce intri în a doua parte a zilei, ritmurile tale biologice se schimbă din nou, pentru a te pregăti pentru venirea nopţii. Aceste ritmuri schimbătoare sunt controlate de ceasul biologic aflat adânc în interiorul creierului tău. Şi sunt controlate atât de bine, încât folosirea lor optimă ar putea ajuta la tratarea şi vindecarea unei boli atât atât de necruţătoare şi de răspândită în lumea modernă: cancerul.
Viaţa secretă a ceasului biologic - de la 8 la 14 (2)
Cu chiu cu vai te dai jos din pat şi te târăşti spre baie. Îți priveşti chipul bosumflat în oglindă în timp ce cu o mână te speli pe dinţi şi cu cealaltă încerci fără succes să îţi aranjezi părul ciufulit. Până te duşuieşti şi te îmbraci, realizezi cu stupoare (a câta oară?) că eşti în întârziere. Întâi şi întâi te enervezi şi îţi promiţi solemn (din nou, pentru a câta oară?) că de mâine o să te trezeşti mai repede... Apoi intri în panică, torni poate pe gât o ceaşcă de cafea, care ţine loc şi de mic dejun, şi o zbugheşti pe uşă. În timp ce aştepţi liftul se iveşte un prilej numai bun ca să îţi legi şireturile de la pantofi.
Ce a fost mai greu a trecut. De cum ieşi afară, aerul răcoros al dimineţii te izbeşte direct în faţă, trezindu-te de tot: iată-te gata să te iei la trântă cu o nouă zi!
Viaţa secretă a ceasului biologic: orele 6-8
Suntem mai susceptibili de a face un infarct dimineaţa, la opt? Ori un accident de maşină la ora 2 pm? Dacă îţi iei tratamentul într-un anume moment al zilei, îţi poate salva viaţa acest mic detaliu? De ce ar trebui încurajaţi copiii şi adolescenţii să lenevească în pat dimineaţa?
Cum ar fi Pământul fără... Lună? (2)
Îndepărtarea Lunii de Terra a schimbat faţa planetei noastre. Forţa gravitaţiei ei a creat maree de mii de metri înălţime, învolburând oceanele. Aceasta a avut ca urmare apariţia compuşilor chimici complecşi, fapt ce a dus în cele din urmă la apariţia vieţii.
Realitatea cuantică şi sensurile vieţii (2)
Cea mai populară dintre interpretările mecanicii cuantice pe care le-am pomenit în prima parte a articolului este interpretarea Copenhaga, care îşi are originile în efortul unit al lui Niels Bohr şi Werner Heisenberg de a lega teoria şi experimentele de viaţa de zi cu zi.
Realitatea cuantică şi sensurile vieţii (1)
Strania lume a teoriei cuantice a inspirat o multitudine de interpretări care conţin idei pe de o parte fascinante, iar pe de alta de-a dreptul excentrice. Consultantul New Scientist Michael Brooks face o trecere în revistă a celor mai importante dintre acestea.
Incertitudinea limbajului-2 (33)
În episodul nr.33 din istoria ştiinţei şi a ideilor în secolul al XX-lea, continuăm să vorbim despre limbaj, despre căutarea unui limbaj care să răspundă nevoii de a vorbi clar, concis şi fără ambiguităţi despre natură. Este limba capabilă de claritatea ultimă?
Cum ar fi Pământul fără... Lună? (1)
Faţa ascunsă a Lunii (Aplollo 16)
Imaginaţi-vă lumea noastră răvăşită de uragane, cu temperaturi variind de la căldură înăbuşitoare la îngheţ. Ziua ar dura numai şase ore, iar viaţa ar lua doar forme primitive. Aceasta ar fi putut fi planeta noastră, dacă Luna nu ar fi existat.
Frenologia. Începuturile psihologiei
Mulţi dintre cititorii noştri au auzit de frenologie. Unii, probabil, nu ştiu exact ce este aceasta. În continuare realizăm o scurtă incursiune în lumea frenologiei: cum a apărut acest curent al psihologiei, în ce a constat şi de ce nu a rezistat în timp.
Telescopul Hubble a descoperit cea mai veche galaxie din Univers
Cursa pentru găsirea celor mai îndepărtate obiecte din univers continuă. Astronomii au raportat descoperirea celei mai îndepărtate galaxii descoperite până în momentul de faţă. Lumina ei, care a fost capturată de telescopul spaţial Hubble, a fost emisă când Universul avea o vârstă mai mică de 500 de milioane de ani, lucru care o face cea mai "bătrână" galaxie observată vreodată.
Iluzie optică: este mai mare banda A ori banda B?
În videoclipul de mai jos puteţi observa două benzi, notate A şi B, care sunt aşezate una lângă cealaltă, schimbându-se ordinea. Iniţial banda B pare mai mare, pentru ca după ce aceasta este aşezată deasupra bandei A să pară mai mică. Unde este misterul? Totul este în creierul nostru...
Dacă nu credeţi că ceea ce este în film este real, puteţi lua de aici benzile, le puteţi tăia şi puteţi verifica de unul singur că nu este nicio şmecherie la mijloc.
Iluzie optică: pasaj din satul Ticino, Elveţia
Iluzia optică prezentă în imaginea de mai jos este, în opinia noastră, superbă. După cum uşor vă puteţi da seama, modul în care cei doi săteni sunt aşezaţi în stânga şi în dreapta pasajului, creează iluzia prezenţei unei figuri de mari dimensiuni care ocupă intrarea în pasaj.
Imaginea ilustrează un pasaj din satul Ticino din Elveţia, care este situat în sudul ţării şi unde se vorbeşte exclusiv limba italiană.
Probabil că această iluzie este una printre puţinele unde ambele motive sunt la fel de puternice pentru creierul nostru, putând trece cu uşurinţă de la imaginea în care-i vedem pe cei doi săteni la imaginea unde vedem figura impunătoare o persoanei cu chelie, prezentată din profil.
Cum vi se pare?
Pentru mai multe iluzii optice, accesaţi secţiunea Scientia dedicată acestora: Iluzii Optice şi daţi câteva clicuri pe paginile blogului Scientia, unde puteţi, de asemenea, găsi câteva zeci de iluzii optice. Desigur, motorul de căutare implementat pe site-ul nostru vă poate da o mână de ajutor în cazul în care sunteţi grăbiţi.
Iluzie optică: forme ce par a se contracta
Priviţi imaginea de mai jos. Formele asemănătoare lămâii din "petalele" florii mişcătoare de mai jos par a se micşora continuu. În cazul în care nu aveţi această senzaţie, nu ezitaţi să ne precizaţi...
Pentru mai multe iluzii optice, accesaţi secţiunea Scientia dedicată acestora: Iluzii Optice şi daţi câteva clicuri pe paginile blogului Scientia, unde puteţi, de asemenea, găsi câteva zeci de iluzii optice.
De ce se întrerup uneori conversațiile (când discutăm pe telefonul mobil)?
Tuturor ni s-a întâmplat să ni se întrerupă conversaţia pe telefonul mobil, brusc, fără nicio atenţionare şi aparent fără motiv. Mulţi fac glume, gândindu-se că telefonul le este ascultat, iar cei interesaţi de discuţie „schimbă banda". Ce se întâmplă de fapt?
În premieră, s-a realizat un transplant de laringe ce a redat vorbirea unei femei
La doar 13 zile după ce i s-a efectuat un transplant de laringe, o femeie din California a fost capabilă să pronunţe primele ei cuvinte după mai bine de un deceniu. Laringele ei propriu fusese ireversibil deteriorat de o operaţie acum 11 ani.
Primul transplant combinat de laringe şi tiroidă a fost efectuat în 1998, dar în ultima intervenţie, Brenda Charett Jensen a primit şi o secţiune din trahee. Operaţia, care a durat 18 ore, a fost efectuată anul trecut în octombrie, la Centrul Medical al Universităţii din California, dar a fost făcută publică abia zilele trecute.