Mania şi depresia alternează în această tulburare cunoscută odată sub numele de depresie maniacală. Psihologii o numesc acum tulburare bipolară (cu două feţe). Tratamentele biologice pentru manie şi tulburarea bipolară sunt, de obicei, destul de eficiente.
Mania, opusul depresiei, este caracterizată printr-o activitate frenetică şi prin proiectarea multor activităţi. Deşi unele persoane care se confruntă cu un episod maniacal pot fi uneori euforice (cu o bună dispoziţie exagerată) acest lucru nu se întâmplă întotdeauna.
Tulburările afective sunt dereglări ale stării de spirit. Depresia este tipul cel mai comun. În forma sa cea mai severă, depresia este paralizantă. Simptomele tipice sunt lipsa de speranţă, incapacitatea de a avea iniţiativă şi "emoţiile de gheaţă".
Psihologii numesc fixitate funcţională o situaţie obişnuită de blocaj al creativităţii. Un exemplu este momentul în care ne gândim la un obiect sau la o idee şi rămânem înţepeniţi într-o rutină. Cum spune o veche zicală: dacă ai un ciocan în mână, totul seamănă cu un cui.
Crezi că nişte bani te-ar face să fii mai interesat de hobbyurile tale? Mai gândeşte-te o dată. Efectul suprajustificării spune că, dacă plăteşti pe cineva ca să îndeplinească o sarcină care îi face plăcere, cu siguranţă îl vei determina să renunţe la ea.
Hamilton, William Rowan (Dublin, 4.08.1805 - Dunsink, 02.09.1865) a fost un matematician şi mecanician irlandez. Prima sa instruire a primit-o în familie şi prin studiul personal (fără a urma vreo şcoală înainte de a studia la universitate).
GRASSMANN, HERMANN GÜNTHER (Stettin: 15.04.1809 – 26.09.1877) a fost un matematician şi filolog german. A fost un profesor de matematică erudit la gimnaziul din localitatea natală (cu toate cererile sale repetate, n-a putut obţine un post la Universitate, ba i s-a refuzat şi dorinţa de a fi profesor la liceul din Stettin, deşi postul rămăsese vacant după moartea tatălui său).
GERMAIN, SOPHIE (Paris: 01.04.1776-18.07.1831) a fost o matematiciană de origine franceză. S-a instruit singură; e foarte sugestivă şi emoționantă împrejurarea relevării talentului ei matematic: pe când era de 13 ani, citind în Historie des mathématiqes (1758) a lui J.E. Montucla (1725-1799) episodul morţii lui Arhimede (sec.3 î.e.n.), a fost într-atât de impresionată, că zile de-a rândul s-a întrebat cum o fi acea ştiinţă care te poate capta aşa încât să uiţi totul, chiar şi ameninţarea cu moartea?!
Gauss, Carl Friedrich Johann (Braunschweig, 30.04.1777 – Göttingen, 23.02.1855) a fost matematician şi astronom german. A fost, timp de 20 de ani, director al Observatorului astronomic din Göttingen şi apoi profesor la universitatea din acelaşi oraş.
Galilei, Galileo (Pisa, 15.02.1564 – Arcetri-Firenze, 08.01.1642) a fost un mecanician, fizician şi astronom italian. Galileo s-a instruit la şcolile din Pisa şi Florenţa. Acesta a studiat la Universitatea din Pisa medicina, filozofia şi, independent, matematica.
Fibonacci, Leonardo Pisano (Pisa, c. 1170 -c. 1240) a fost un matematician italian. În opera sa fundamentală, Liber abaci (1202), sistematizează un număr imens de informaţii din întreaga moştenire a antichităţii, la care asociază probleme şi metode proprii.
Fermat, Pierre (Beaumont de Lomagne, 17.08.1601 – Castres-Toulouse, 12.01.1665) a fost un matematician şi magistrat francez. Fermat a studiat dreptul la Tolouse; a fost consilier al Parlamentului – funcţie pe care a deţinut-o timp de 28 de ani.
Timp de mai mulţi ani, psihologii au dat acelaşi răspuns pe care îl dă orice pesimist: nu, personalitatea oamenilor nu se schimbă. În ultimii 15 ani au apărut şi alte opinii. Este posibil oare ca una dintre cele mai vechi întrebări despre personalitate să-şi fi găsit în sfârşit răspunsul?
Inginerii MIT au creat circuite genetice în celule bacteriene, care nu numai că îndeplinesc funcţii logice, dar îşi amintesc, de asemenea, şi rezultatele, care sunt codificate în ADN-ul celulei şi transmise mai departe pentru zeci de generaţii.
Euler, Leonhard (Basel, 15.04.1707 – Petersburg, 18.09.1783) a fost un matematician, mecanician, astronom şi fizician elveţian. Euler a studiat la Universitatea din Basel. A dorit să obţină un post la universitatea pe care a urmat-o.
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Cumpără un exemplar printat!
Clic pe imagine pt. detalii.