Ce face ca un geniu să fie... geniu? (2)

În partea a doua a articolului nostru despre ceea ce face ca un geniu să fie... geniu, vorbim despre cum apar geniile, vom vedea în ce măsură contează influenţa mediului înconjurător, care este importanţa muncii asidue şi vom prezenta câteva cazuri interesante.

Curs MIT: Electricitate şi magnetism (2)

Continuăm astăzi cu al doilea episod din cursul video MIT „Electricitate şi magnetism", predat la prestigioasa facultate americană de celebrul profesor Walter Lewin. Această a doua parte este intitulată "Câmpul electric şi dipolii". Cursul are subtitrare în limba engleză.

Jacques Bernoulli, scurtă biografie

BERNOULLI, JACQUES - (Basel, 27.12.1654 - 16.08.1705), matematician elveţian, primul din generaţia Bernoulli). A dezvoltat calculul diferenţial şi integral de la nivelul lăsat de Newton (1642-1727) şi Leibniz (1646-1716). A propus denumirea de integrală în 1690. A contribuit la dezvoltarea calculului probabilităţilor, a formulat în 1705 legea numerelor mari. A introdus în 1689 anumite numere raţionale care la propunerea lui A. Moivre (1723) sunt denumite numerele Bernoulli. A descoperit curba numită lemniscată (1694) şi a stabilit proprietăţile spiralei logaritmice, motiv pentru care una din proprietăţi i-a plăcut aşa de mult încât a ales-o ca inscripţie pe mormântul său „Eadem mutata resurgo!" adică, "Mă transform, rămânând acelaşi".

Jacques Bernoulli

Isaac Barrow, scurtă biografie

BARROW, ISAAC - (Londra, 1630 - 04.05.1677), matematician, filolog şi teolog englez, profesor de matematică la Universitatea din Cambridge până în 1669, funcţie preluată apoi de Isaac Newton. Este unul dintre precursorii calculului diferenţial şi integral; a obţinut reducerea la o cuadratură a problemei inverse a tangentelor (integrarea unei ecuaţii diferenţiale de ordinul întâi). A introdus denumiri matematice ca: axa de coordonate, raza vectoare etc. În domeniul fizicii a dat soluţia problemei teoretice a formării imaginilor în lunete.

Isaac Barrow

Dan Barbilian, scurtă biografie

BARBILIAN, DAN - (Câmpulung-Muscel, 19.03.1895 - Bucureşti, 12.08.1961), matematician şi poet român. A efectuat cercetări în domeniul fundamentării axiomatice a geometriei. A publicat lucrări remarcabile din domeniul  algebrei şi teoriei numerelor. Are studii asupra metrizării anumitor mulţimi (1934), spaţiile Barbilian şi geometria Barbilian. În algebra modernă a introdus (1944) noţiunea de signatură. S-a ocupat cu axiomatizarea mecanicii clasice şi are contribuţii preţioase în domeniul geometriei elementare.

Dan Barbilian

Perspicacitate cu beţe de chibrit

Ne întoarcem cu matematica transpusă în versuri. De data aceasta vă prezentăm două scurte probleme cu beţe de chibrit, în care autorul vă invită să rezolvaţi două calcule aparent simple, mutând un singur băţ. Ca de obicei, vă oferim şi soluţia în josul paginii.

E.T.: Singuri în Univers?

Suntem oare singura civilizaţie din galaxie? Să fie aceasta explicaţia pentru faptul că până acum nu am intrat în contact cu inteligenţe ne-pământene? Ascultăm frecvenţele radio din galaxie de peste 50 de ani, dar până azi nu am prins nici măcar un „post străin”. De ce oare?

Curs MIT: Electricitate şi magnetism (1)

Începem astăzi o nouă serie video. În fapt este vorba despre cursul MIT „Electricitate şi magnetism", predat la prestigioasa facultate americană de celebrul profesor Walter Lewin. Prima parte este intitulată „Ce ţine lumea noastră unitară?". Cursul are subtitrare în limba engleză.

Ce reprezintă „deplasarea spre roşu”?

Am auzit cu toţi de efectul Doppler. Îl „simţim”, în varianta undelor sonore, la trecerea pe lângă noi în viteză a vehiculelor sau trenurilor. Ştiaţi însă că acelaşi fenomen se petrece şi cu undele electromagnetice, adică şi cu lumina? Detalii, în materialul video următor.

Top softuri curăţare „Windows Registry”

Se întâmplă ca după folosirea îndelungată a computerului, acesta să devină lent, iar sistemul de operare - instabil. Este posibil ca acest comportament să aibă drept cauză faptul că registrul Windows este înţesat cu date inutile. Iată 3 softuri gratuite ce pot rezolva problema.

Ţesutul conjunctiv

Ţesutul conjunctiv este ţesutul cu cea mai mare pondere în organismul animalelor. El formează: oasele, cartilajele, sângele şi ţesutul adipos. Ţesutul conjunctiv este compus din celule, substanţă fundamentală şi fibre. Citiţi mai multe detalii în continuare.

Istoria planetelor pitice din sistemul solar

Care este originea cuvântului "planetă"? Când au fost descoperite Uranus şi Neptun? Cine a fost Giuseppe Piazzi şi pentru ce a rămas în istorie? Care este povestea retrogradării lui Pluto la statutul de planetă pitică? Aflaţi răspunsurile din materialul video care urmează.

Arhimede, scurtă biografie

ARHIMEDE (Siracuza, c. 287-212 i.e.n.), matematician şi fizician grec. Inventator (scripetele mobil, mufla, roţile dinţate, şurubul fără sfârşit, sisteme de pârghii, oglinzile concave), descoperitor al principiului fundamental al hidrostaticii, care îi poartă numele şi al greutăţii specifice; constructor al unui planetariu care reproduce fazele  Lunii, mişcarea Pământului şi a planetelor, eclipsele de Soare şi de Lună.

Reflecţie capilară

O nouă problemă-poezie. De data aceasta vă prezentăm o problemă interesantă având ca subiect firele de păr de pe capul... gălăţenilor. Dacă sunteţi din Galaţi, trebuie musai să vedeţi despre ce e vorba. Dacă nu, curiozitatea nu vă va lăsa pasivi.

Aristotel, scurtă biografie

ARISTOTEL - (Stagira-Macedonia, 384 - Chalkis-Atena, 322 î.e.n.), filozof grec care a studiat la Academia lui Platon din Atena. În 335 î.e.n. a înfiinţat la Atena vestita şcoală numită Lykeion (Liceul). A scris circa 400 de lucrări (păstrate în întregime doar 47).

Are cercetări de logică cunoscute sub titlul de Organon, de filozofie, reunite în Metafisika, în domeniul ştiinţelor naturii, în lucrarea Peri uranu, despre societate, stat, drept, morală, arte. A considerat Universul fără început şi sfârşit în timp, dar finit în spaţiu, în centrul căruia se află Pământul imobil - idee ce a dăinuit până la N. Copernic (1493-1543).

LETONIA

În acest articol veţi putea citi o "radiografie" a Letoniei, realizată de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA - The World Factbook). Găsiţi date despre geografie, populaţie, economie, guvernare, comunicaţii, transporturi, sistemul naţional de apărare etc.

SPANIA

În acest articol veţi putea citi o "radiografie" a Spaniei, aşa cum este realizată de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA - The World Factbook). Găsiţi date despre geografie, populaţie, economie, guvernare, comunicaţii, transporturi, sistemul naţional de apărare etc.

Să înţelegem noţiunea de electron-volt

Oare la ce se referă noţiunea de electron-volt (eV), de care tot auzim când se vorbeşte despre energia fasciculelor de protoni în acceleratoarele de particule Tevatron şi LHC sau de masa bosonului Higgs? Ce viteze au de fapt protonii din aceste acceleratoare?

Limitele corpului la temperaturi scăzute

Organismul uman se adaptează în general destul de bine la temperaturi care pot varia, între cea mai scăzută şi cea mai ridicată, chiar şi cu 100 de grade Celsius. Care este însă limita de suportare a frigului? Ce se întâmplă cu organismul la temperaturi extrem de scăzute?

E.T:Fiinţe din alte dimensiuni sau demoni?

Un dialog despre OZN-uri şi universuri paralele nu se face la repezeală. Cel puţin nu unul ştiinţific. Vă invităm deci să asistaţi la o discuţie amplă despre extratereştri, lumi paralele şi interpretările mecanicii cuantice. Atât de amplă încât nu ar fi bine să vă lăsaţi cafeaua pe foc.