Soarele conţine 99,8% din masa sistemului solar. Iată ierarhia planetelor din sistemul solar, în funcţie de masă
Masa Soarelui este enormă, atât de mare că toate celelalte obiecte cosmice însumează abia 0,2% din masa sistemului solar. În acest articol am stabilit un raport între masa şi diametrul corpurilor din sistemul solar (Soarele şi planetele, ignorând sateliţii naturali ai planetelor, planetele pitice, asteroizii etc.), pentru a face o comparaţie vizuală între masa acestora.
Ce au văzut cele două sonde spaţiale NASA, Voyager 1 şi 2, pe timpul călătoriei lor de 42 de ani prin univers?
Colaj cu obiectele cereşti "vizitate" de sondele spaţiale Voyager 1 şi 2
Voyager 1 şi 2, sonde spaţiale ale NASA, au fost lansate în 1977. După incursiuni în apropierea corpurilor cereşti din sistemul nostru solar, acestea au pornit în misiuni interstelare, vizând părăsirea heliosferei (un fel de bulă generată de Soare în mediul interstelar, un strat extern format din particule de energie ridicată emise de Soare). Voyager 1 a fost, în fapt, primul obiect uman care a intrat în spaţiul interstelar, în 2012. Vă prezentăm în acest articol povestea celor două sonde spaţiale (ce corpuri cosmice au vizitat şi fotografiile realizate), în două scurte videoclipuri.
La ce folosesc acceleratoarele de particule? De la sondarea lumii subatomice la tratamente împotriva cancerului
Cătălina Curceanu, vorbind în cadrul conferinţei din aprilie 2019
Animaţie care arată funcţionarea unui accelerator liniar de particule, folosit atât în fizică, cât şi în tratamentul cancerului
Cătălina Oana Curceanu, prim-cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare la Laboratorul Naţional din Frascati, Institutul Naţional de Fizică Nucleară, Roma, Italia, fizician cu o vastă experiență practică în ce priveşte acceleratoarele de particule, a susținut pe 18 aprilie 2019 în Bucureşti o conferință intitulată „Acceleratoarele de particule: de la misterele materiei întunecate la hadronterapie”. Cătălina Curceanu este şi un pasionat scriitor de articole de popularizare a ştiinţei, articolele dumneaei putând fi citite pe blogul de pe Scientia. Vă invităm să urmăriţi înregistrarea video a conferinţei.
Cum se scrie corect: „lobby-şti”, „lobbişti” sau „lobbyíști”?
Astăzi a apărut următorul titlu pe Hotnews.ro: PSD a angajat lobby-ști la Bruxelles pentru a-și spăla imaginea.
Ce este în interiorul unei găuri negre?
Gaură neagră devorând o stea-partener
Găurile negre au făcut subiectul a nenumărate articole de presă în ultimii ani, ceea ce înseamnă, e de presupus, că un procent decent al populaţiei are o idee despre existenţa şi natura acestora obiecte cosmice. Probabil momentul de graţie a fost 2015, când au fost detectate pentru prima dată vibraţii ale spaţiu-timpului, sub forma unor unde gravitaţionale generate de coliziunea a două găuri negre (citeşte articolul despre descoperirea undelor gravitaţionale).
Există o soluţie pentru a scăpa de problemele dentare pentru totdeauna?
Dinţii trăiesc o "viaţă" extremă. Atunci când mestecăm mâncarea, dinţii exercită o forţă de până la 120 kgf. Tot felul de alimente ajung în contact cu dinţii: de la mâncare uşor de mestecat, precum orezul fiert, până la mâncare tare, precum diverse tipuri de bomboane, oase etc. Dulciurile, de care bacteriile sunt "îndrăgostite", datorită conţinutului crescut de zahăr, contribuie la agresiunea asupra dentiţiei noastre. Alternăm băuturile calde (cafea, ceai, lapte cald) cu alimente/băuturi reci (îngheţată, apă de la frigider, lapte rece), supunând dinţii unor procese repetate de încălzire şi răcire. În plus, dinţii stau într-un mediu umed fără încetare. Într-un astfel de context, mai este de mirare că dinţii ajung să fie afectaţi? că avem nevoie de dentist pentru a stopa diverse evoluţii negative (carii, infecţii) şi a încerca să redăm dinţilor funcţionalitatea?
Dar există vreo modalitate de a păstra dinţii intacţi pe tot parcursul vieţii, de a scăpa de nevoia de a merge la dentist? Un cercetător american, dentist şi doctor în domeniul stomatologiei, crede că oricine îşi poate menţine dentiţia în stare perfectă pe parcursul întregii vieţi, cu o minimă îngrijire. Iată cum.
Dacă fotonii nu au masă, cum sunt ei atraşi de o gaură neagră?
Prima imagine a unei găuri negre. Imaginea nu este o fotografie, ci a fost creată cu ajutorul a multiple telescoape în cadrul proiectului EHT
Într-adevăr, fotonii, adică particulele purtătoare ale undelor electromagnetice, se consideră că nu au masă. Un foton se deplasează cu viteza luminii prin spaţiu-timp. Viteza luminii în vid este de 299.792,458 km pe secundă. Fotonii nu experimentează trecerea timpului. Asta înseamnă că nu contează distanţa pe care o parcurge un foton, din punctul de vedere al unui observator extern; pentru foton toată această distanţă este doar un punct, iar toată călătoria care pentru un observator extern poate dura miliarde de ani, din perspectiva fotonului este instantanee. Desigur, foarte ciudat lucru, iar vinovatul principal pentru această complicaţie este nimeni altul de Albert Einstein. Lumea era mai simplă înainte să apară el :).
Universul pare a fi cu un miliard de ani mai tânăr decât se credea...
Două idei ridicol de simple pentru a îmbunătăţi învăţământul din România
Nu, nu ne apucăm să facem filozofia sistemului de educaţie din România. Sunt alţii care fac asta, în special după ce se schimbă ministrul educaţiei. Sunt două idei care, credem, ar fi trebuit de mult puse în practică, începând cu clasele primare şi care, din motive care ţin mai degrabă de superficialitate şi neadaptare la nou, nu sunt în planurile nimănui. Sunt două idei care nu costă mult, dar care, credem, aplicate, ar aduce beneficii pe termen lung. Iată despre ce e vorba...
Cât cântăreşte vidul (spaţiul gol)?
Câmp cuantic (reprezentare computerizată)
Pentru a putea cântări spaţiul gol, trebuie să vedem despre ce vorbim, întâi de toate. Dacă ne străduim să eliminăm dintr-o zonă din spaţiu toate particulele şi radiaţiile posibile, atunci rămânem cu ceea ce numim vid. Vidul mai este definit şi „starea de energie minimă”. Spaţiul intergalactic este o bună aproximare a vidului, dat fiind că distanţele dintre corpurile cereşti sunt enorme în univers, iar în spaţiul dintre galaxii nu există aproape nimic. Ori nu e chiar aşa?
Fotonii călătoresc cu viteza luminii faţă de orice obiect. Cu ce viteză se deplasează un foton faţă de alt foton?
Una dintre ciudăţeniile universului este următoarea: nimic nu poate călători cu o viteză mai mare decât viteza luminii, în raport cu un alt obiect, într-o zonă a universului. Mai precis, informaţia nu poate călători cu o viteză mai mare decât c, viteza luminii. O altă ciudăţenie este că un foton se deplasează cu viteza luminii faţă de orice altceva. O întrebare pe care am primit-o cu ceva vreme în urmă este următoarea: ce se întâmplă atunci când pui în relaţie doi fotoni? Se deplasează un foton cu viteaza luminii faţă de cel de-al doilea?
De ce codul/ softul nu poate fi „maliţios”
Ok, probabil că titlul nu are sens, la prima citire, dar suntem aici să-l explicăm. Pe măsură ce ştirile ce au legătură cu securitatea informatică au devenit la ordinea zilei, dat fiind că de multe ori ne privesc pe toţi, ca utilizatori de dispozitive electronice, limbajul utilizat pentru a ne transmite aceste ştiri este, pe alocuri, comic şi ridicol. Un exemplu este formula uzitată frecvent „cod maliţios".
Distanţele dintre planetele sistemului solar, la scară
Distanţa dintre Terra şi Lună, luând în calcul dimensiunea celor două corpuri cereşti
Distanţele dintre corpurile din sistemul nostru solar sunt enorme. Din această cauză modelele din cărţi ori de pe site-urile web de cele mai multe ori nu reprezintă distanţele dintre corpurilor cosmice ori dimensiunea comparativă a acestora la scară. Este practic imposibil, de exemplu, să reprezinţi sistemul nostru solar, prezentând în acelaşi timp la scară atât dimensiunea planetelor şi a Soarelui, precum şi distanţele dintre acestea.
Înmulţirea mentală a oricăror două numere din două cifre
Înmulţirea mentală a doua numere formate din două cifre, ca, de exemplu, 78x93, poate fi destul de dificilă pentru o minte neantrenată. În cadrul acestui articol vă prezentăm o metodă simplă care, cu puţină practică, vă pot ajuta să ajungeţi un adevărat maestru al matematicii mentale. Odată însuşită, metoda poate fi extrem de utilă pentru elevi, la clasă, dar şi în alte contexte în care este util să poţi face rapid un calcul mental.
De ce uşa cuptorului cu microunde nu este complet transparentă?
În articolul de faţă vrem să răspundem la următoarea întrebare: de ce uşa cuptorului cu microunde nu este complet transparentă? Dacă ar fi transparentă, am putea vedea mult mai bine ce se întâmplă în interior când gătim ori încălzim ceva, nu? De ce fabricanţii de cuptoare cu microunde insistă în a bloca vederea deplină a interiorul dispozitivului?
7 lucruri pe care, probabil, nu le ştiaţi despre vulcani
Vulcanul Popocatépetl (2012)
Vulcanii au capacitatea de a transforma suprafaţa terestră. În 1963, de exemplu, pescarii din Islanda au putut, practic, fi martorii naşterii unei noi insule în apropierea coastei insulei, denumite Surtsey, ca urmare a activităţii vulcanice. În esenţă, activitatea vulcanică constă în migrarea magmei din interiorul Pământului către suprafaţa crustei terestre. Cauzele formării şi mişcării magmei către suprafaţă sunt: procesele tectonice, căldura internă a Terrei şi mineralele radioactive din interiorul Pământului.
Trucuri pentru a stabili mental divizibilitatea unui numar cu 2,3,4,5,6,7,8 ori 9
În acest articol veţi învăţa câteva trucuri matematice pentru a stabili rapid dacă un număr este divizibil cu 2,3,4,5,6,7,8 ori 9. Vor fi explicate metode pentru fiecare caz de divizibilitate, în parte.
Cum te orientezi la polul nord ori polul sud?
Liniile de latitudine şi longitudine
De regulă lucrurile sunt simple: cu ajutorul unui dispozitiv GPS (ori a unei aplicaţii de navigaţie) e clar unde e nordul şi unde e sudul, e clar ce înseamnă să te deplasezi către nord ori sud. Dar cum faci asta dacă eşti la exact la polul nord ori polul sud? Ce înseamnă "nord" când eşti pe punctul ce marchează polul sud?
Cum se creează aurul în univers?
Minereu de aur
De unde provine aurul din univers? Fenomene cosmice precum coliziuni de stele de neutroni sau colapsarea unor stele masive în găuri negre ar putea explica prezenţa acestui metal preţios, dar şi a altor elemente chimice răspândite în univers.
Mai toţi admirăm minunatele bijuterii din aur sau platină, metale preţioase care strălucesc pe degetele noastre sau în cerceii pe care multe femei îi poartă. Un alt element chimic „greu”, o bijuterie a centralelor nucleare, este uraniul, fisiunea căruia este la baza energiei electrice produse de reactoarele nucleare.
De unde însă provin aceste elemente chimice? Nu au luat naştere după Big Bang; s-au format ulterior în procese care au la bază stelele cu masă mai mare ca cea a Soarelui.
Ar trebui consumul de pornografie interzis? Sunt pericole certe asociate pornografiei?
Este aproape sigur că tu, cel care citeşti acest articol, consumi pornografie, într-o formă sau alta, mai des sau mai rar. Studii recente arată că circa 90% dintre bărbaţi şi 60% dintre femei accesează materiale pornografice cel puţin o dată pe lună. Pe de altă parte, tu, cel care citeşti acest articol, într-un spaţiu public, cel mai probabil ai fi un avocat împotriva pornografiei. Iar dacă minorii intră în discuţie, atunci ai fi un înfocat partizan al blocării (cumva) a accesului acestora la materiale pornografice. Dar nu cumva modul în care ne raportăm public la pornografie este doar ipocrizie?
Cum ştiu furnicile să se întoarcă la muşuroi?
Furnicile din deşertul Sahara se hrănesc cu insecte moarte. Acestea pleacă în căutarea hranei în miezul zilei, când temperatura atinge 60o C, iar prădătorii sunt la umbră. Furnicile se deplasează sute de metri de muşuroi în căutarea hranei. Drumul dus este şerpuit, pe când drumul de întoarcere este drept, pe distanţa cea mai scurtă. Când sunt în apropierea muşuroiului, pe drumul de întoarcere, s-a observat că furnicile fac zigzaguri în încercarea găsirii muşuroiului, semn că ştiu că sunt în proximitatea acestuia. Cum navighează furnicile? Cum ştiu aceste furnici de un centimetru lungime să se întoarcă la muşuroi după călătorii de sute de metri distanţă?
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Clic pe imagine pt. detalii.