Vulcanul Popocatépetl (2012)
Vulcanii au capacitatea de a transforma suprafaţa terestră. În 1963, de exemplu, pescarii din Islanda au putut, practic, fi martorii naşterii unei noi insule în apropierea coastei insulei, denumite Surtsey, ca urmare a activităţii vulcanice. În esenţă, activitatea vulcanică constă în migrarea magmei din interiorul Pământului către suprafaţa crustei terestre. Cauzele formării şi mişcării magmei către suprafaţă sunt: procesele tectonice, căldura internă a Terrei şi mineralele radioactive din interiorul Pământului.
Suprafaţa terestră este formată din 12 plăci tectonice majore şi plăci tectonice mici. Aceste plăci tectonice formează crusta terestră. Plăcile tectonice se împing una pe alta, iar ca urmare a acestei dinamici rezultă vulcani şi cutremure.
Cum ajung vulcanii să erupă? Roca solidă ce formează plăcile tectonice presează asupra unor pungi de magmă. Presiunea enormă din aceste pungi face ca uneori magma să găsească o cale către suprafaţă. Atunci când acest lucru se întâmplă, vulcanul erupe!
Magma este, în esenţă, rocă topită. Atunci când o placă tectonică intră cu o margine sub o altă placă tectonică, iar marginea ajunge într-o zonă cu magmă, roca se topeşte, transformându-se în magmă.
E de ştiut că temperatura creşte odată cu adâncimea. De exemplu, roca din mina de aur Mponeng din Africa de Sud, aflată la 4 km sub nivelul suprafeţei terestre, are o temperatură de 66oC, ceea ce obligă compania care se ocupă de mină să răcească aerul pentru a se putea lucra în interiorul acesteia.
Iată în continuare 7 aspecte pe care, probabil, nu le ştiaţi despre vulcani.
1. Care este diferenţa dintre magmă şi lavă?
Magma, aşa cum am amintit anterior, este roca topică din interiorul pământului. Atunci când magma ajunge la suprafaţă, la aer, aceasta este numită lavă.
2. De ce vulcanii miros urât?
Nu ştim dacă aţi avut ocazia să mirosiţi aerul după erupţia unui vulcan, dar cel mai probabil nu vă va plăcea mirosul. Pentru că vulcanii eliberează o mare cantitate de gaze. Unele gaze sunt otrăvitoare, altele, ca hidrogenul sulfurat, miros urât.
3. Sunt vulcani şi pe alte planete?
Da, vulcani au fost identificaţi şi pe alte planete, precum Marte ori Venus. Pe Marte se află cel mai mare vulcan din sistemul solar, Olympus Mons, care are o înălţime de 26 de kilometri şi o lăţime de 600 de kilometri. Vulcanul nu mai este activ. Şi alte corpuri din sistemul solar, precum Luna ori satelitul planetei Jupiter, numit Io, prezintă activitate vulcanică.
4. Poate fi folosită căldura activităţii vulcanice pentru a încălzi locuinţele?
Deşi ideea pare bizară, în fapt în câteva ţări, precum Islanda ori Japonia, apa de ploaie care ajunge în apropierea vulcanilor este extrasă cu ajutorul pompelor şi folosită pentru încălzirea locuinţelor. Mai mult, în Islanda apele termale sunt utilizate şi pentru producerea de electricitate.
5. Poate fi folosit ceva din materialul erupţiei vulcanice?
În fapt, cenuşa vulcanică este plină de minerale care fac solul fertil. Probabil şi mai interesant: şi metale preţioase, ca aurul şi argintul, pot fi scoase la suprafaţă de erupţie. Chiar şi diamante se pot găsi, după ce lava se răceşte.
6. Care este cel mai periculos vulcan de pe Terra?
Astăzi sunt în jur de 1.500 de vulcani activi pe Terra, din care 20-30 erup în fiecare an. Cel mai periculos este vulcanul Popocatépetl, situat la 55 de km de Mexico City. Acest vulcan a avut ultima serie de erupţii între 1920 şi 1922, acoperind Mexico City cu circa 10 cm de cenuşă vulcanică. Vulcanul, încă activ, emite zilnic tone de gaze şi cenuşă în atmosferă.
7. Au voie avioanele să zboare deasupra vulcanilor?
Răspunsul pare evident, dar nu a fost mereu aşa. În 1982 un avion de linie a zburat peste un vulcan în erupţie din Indonezia. Cenuşa vulcanului a ajuns la peste 7.000 m şi a blocat motoarele avionului, care s-a prăbuşit către sol pentru câteva mii de metri. Până la urmă pilotul a reuşit să repornească motoarele, evitând astfel o tragedie. Deci nu, avioanelor nu li se permite să mai zboare deasupra vulcanilor activi.
