Scurt ghid despre cablurile electronicelor

În spatele calculatorului (ori al televizorului, ori al consolei PlayStation ş.a.m.d) sunt o mulţime de cabluri. Care este semnificaţia acestora, la ce folosesc? Dacă sunteţi curioşi, citiţi acest articol. Iată un scurt ghid al cablurilor din casa noastră.

Camera lui Ames pe înţelesul tuturor

După ce am postat pe blog această iluzie optică, cunoscută sub numele de "camera lui Ames", un cititor ne-a îndrumat către o secvenţă dintr-un film documentar realizat în 1998 care abordează problematica efectelor speciale. Documentarul se numeşte "The computer that ate Hollywood" şi a fost difuzat de BBC, în cadrul celebrei serii de filme de profil Horizon. În fragmentul următor Dr. Vilayanur S. Ramachandran vorbeşte despre mecanismele interne de funcţionare ale creierului uman care duc la percepţii vizuale false:

Istoria fizicii particulelor elementare (14): LHC, cel mai mare accelerator de particule

Am ajuns la episodul 14 al seriei care face o splendidă trecere în revistă a momentelor celor mai importante din istoria fizicii particulelor. Brian Cox coboară la 100 de metri sub nivelul solului la CERN, lângă Geneva, pentru a ne prezenta câteva detalii despre cel mai mare accelerator de particule construit până în prezent de către om (LHC - Large Hadron Collider), unde oamenii de ştiinţă speră să elucideze câteva dintre misterele încă nerezolvate ale fizicii particulelor, dar şi să confirme aspecte deocamdată doar teoretice cum ar fi existenţa bosonului Higgs.

Limbajul de programare C++ îşi aniversează cel de-al 25-lea an de "viaţă"

C++ este probabil cel mai popular limbaj de programare. La 14 octombrie 1985 acesta a fost lansat în mod oficial, zi în care a apărut şi prima carte despre folosirea acestuia, denumită simplu "Limbajul de programare C++". Cel care a conceput şi implementat C++ este Bjarne Stroustrup, a cărui fotografie o puteţi vedea mai jos.

Bjarne Stroustrup, creatorul limbajului de programare C++

C++ este folosit pentru crearea a nenumărate aplicaţii pe care le folosim zilnic, cum este browserul cu ajutorul căruia navigăm pe Internet ori softul unor telefoane mobile. NASA a folosit C++ pentru a realiza softul pentru unele dintre sondele sale spaţiale. Motorul de căutare Google este scris cu ajutorul limbajului de programare C++. Stroustrup a creat C++ pentru că C, limbajul de programare pe baza căruia a fost creat C++, nu mai putea răspunde nevoilor inginerilor de la laboratoarele AT&T Bell Labs.

Iluzie optică: o cameră neobişnuită

Priviţi videoclipul de mai jos. Dacă aveţi vreo explicaţie pentru acestă iluzie optică, vă aşteptăm să o exprimaţi mai jos prin comentarii.

Iubirea are efectul unui medicament: privind la cel iubit, suferinţa fizică este considerabil diminuată

Se pare că cei îndrăgostiţi pot folosi faptul că iubesc pe cineva în propriul folos dacă au vreo suferinţă fizică. Un studiu recent arată că simplul privit al feţei persoanei iubite reduce durerea.

Autorii studiului, cercetătorul în domeniul durerii, Sean Mackey şi cercetătorul în domeniul iubirii, Arthur Aron, şi-au unit forţele pentru a organiza un experiment care să testeze efectul iubirii asupra durerii.

Istoria fizicii particulelor elementare (13): acceleratoarele de particule şi bosonul Higgs

Fascinanta trecere în revistă de către Brian Cox a descoperirilor majore din istoria fizicii particulelor continuă cu perioada anilor '70-'80, când existenţa (pe atunci doar "teoretică") a particulelor purtătoare ale forţelor nucleare este confirmată de experimentele desfăşurate la cele mai performante acceleratoare de particule ale acelor ani. Astfel, gluonul şi, mai târziu, particulele W+,W- şi Z, sunt detectate, confirmând modelele teoretice imaginate de fizicieni. Drumul nu se termină aici, mai ales că mecanismul prin care particulele capătă masă, introdus ca o simplă ipoteză de către britanicul Peter Higgs în anii '60, nu este confirmat, cel puţin deocamdată, de experimente.

Istoria fizicii particulelor elementare (12): QED - giuvaierul fizicii

În episodul 12 al seriei care prezintă istoria fizicii particulelor fundamentale, Dr. Brian Cox ne introduce în fascinanta lume a electrodinamicii cuantice (QED) - teoria cuantică a luminii descoperită în mod independent în anii '40 de Richard Feynman, Julian Schwinger şi Sin-Itero Tomanaga. Aflaţi cum explică electrodinamica cuantică interacţiunea dintre particulele materiale, de pildă respingerea dintre doi electroni, prin intermediul particulei purtătoare a forţei electromagnetice - fotonul. QED a inspirat şi introducerea de particule purtătoare care să intermedieze acţiunea altor două forţe fundamentale: forţele nucleare slabă şi tare. Aşa s-au născut gluonii, particulele W+, W- şi bosonul Z.

Video: 5 minute despre funcţionarea şi componentele calculatorului personal

Filmul următor prezintă în 5 minute şi pe înţelesul tuturor, în limba engleză, componentele şi principiile de funcţionare ale unui calculator personal. Este o prezentare sumară, dar foarte utilă celor neiniţiaţi ori de-abia iniţiaţi în lumea calculatorului personal, din care veţi afla despre placa de bază, procesor, memoria RAM, placa grafică, sursa de alimentare, hard disk, dar şi despre unitatea optică, fie aceasta de tip DVD ori CD. Le veţi putea identifica cu uşurinţă după ce veţi vizualiza acest film, dar nu numai atât. Veţi afla şi ce rol joacă fiecare dintre componentele de bază ale unui computer.

What Components Are Inside My Computer?

Culori ce par radical diferite, dar sunt... identice. Două iluzii optice realmente uimitoare

Priviţi cele două imagini de mai jos. Vă vine ori nu (cel mai probabil) să credeţi, verdele strident  şi albastrul care formează spirala din imaginea de mai jos şi, respectiv, liniile din cea de-a doua imagine, sunt... aceeaşi culoare.

Ştim că pare greu de crezut, dar tocmai acesta este motivul pentru care vă prezentăm cele două imagini. Dacă nu ne credeţi pe cuvânt, puteţi lua cele două imagini şi include într-un editor de imagini care vă permite să determinaţi culorile.

Veţi descoperi negreşit că şi "verdele", şi "albastrul" sunt de fapt culoarea ce are codul #7bffff. Uimitor, nu? cum funcţionează creierul uman?

Iluzie optică: observaţi leul din imagine?

Observaţi cu grijă imaginea de mai jos. Printre zebre pe undeva este ascuns un leu. Îl puteţi observa?

Istoria fizicii particulelor elementare (11) - Ciudata lume cuantică

A 11-a parte a seriei prezentate de Brian Cox şi care prezintă o scurtă istorie a fizicii particulelor elementare. O introducere în bizara lume a mecanicii cuantice. Aflaţi cum explicarea efectului fotoelectric de către Albert Einstein deschide drumul unei schimbări majore de paradigmă în fizica începutului de secol XX.

Ce salariu aţi vrea ca să faceţi aşa ceva ?

Experimente celebre: câinele lui Pavlov şi condiţionarea clasică

Ivan Pavlov a fost un celebru psiholog, fiziolog şi medic rus care a trăit între anii 1849 şi 1936. Deşi a fost laureatul din 1904 al Premiului Nobel pentru fiziologie şi medicină, numele omului de ştiinţă este asociat mai degrabă cu fenomenul condiţionării clasice pe care Pavlov l-a descris în premieră în anul 1927 în urma unor experimente avându-l drept subiect pe nu mai puţin celebrul său câine (de fapt în cadrul studiului au fost folosite, desigur, mai multe canine).

Unul din câinii lui Pavlov cu o canulă implantată pentru colectarea salivei
Credit: wikimedia.org

Istoria fizicii particulelor elementare (10) - spre o teorie unificată a forţelor

Odată electricitatea şi magnetismul unificate de către Maxwell, iar forţele nucleare tare şi slabă înţelese de către oamenii de ştiinţă, următorul pas a fost făcut în anii '60, când s-a reuşit descrierea unică a electromagnetismului şi forţei nucleare slabe sub forma a ceea ce a primit numele de forţa electroslabă. Despre această ultimă unificare realizată până în prezent de către fizicienii teoreticieni, dar şi despre visul unei Teorii a Totului care să vină cu o descriere unitară a celor 3 forţe care explică în prezent toate fenomenele din Univers (forţa electroslabă, forţa nucleară tare şi gravitaţia) ne va vorbi Brian Cox în cel de-al zecelea episod al seriei dedicate istoriei fizicii particulelor fundamentale.

Experimente celebre: Galileo Galilei şi „căderea liberă” a corpurilor

Cu siguranţă unul dintre cele mai celebre experimente din istoria ştiinţei este cel despre care unele scrieri spun că ar fi fost realizat de către Galileo Galilei în oraşul său natal, Pisa, în vârful celebrului turn înclinat din urbea toscană. Cel răspunzător cu naşterea ştiinţei moderne, cel puţin în opinia lui Stephen Hawking, ar fi demonstrat atunci independenţa de masa proprie a vitezei cu care cad liber obiectele, asta în condiţiile unei frecări neglijabile cu aerul.

Credit: wolfram.com

Premiul Nobel pentru economie 2010

Academia Regală de Ştiinţe a Suediei a anunţat astăzi câştigătorii Premiului Nobel pentru Economie pe 2010. Aceştia sunt 2 americani, Peter A. Diamond, de la M.I.T. şi Dale T. Mortensen, de la Northwestern University, Evanston şi britanicul de origine cipriotă Christopher A. Pissarides (foto) de la London School of Economics and Political Science.

Christopher A. Pissarides
Credit: nobelprize.org

Istoria fizicii particulelor elementare (9) - Forţele nucleare tare şi slabă

Continuăm călătoria în universul fizicii particulelor trecând de la gravitaţie şi electromagnetism, forţele care explică majoritatea fenomenelor cotidiene, la lumea atomului. Fizicienii au trebuit să răspundă unor noi provocări în deceniul al patrulea al secolului trecut: pe de o parte trebuia înţeles ce anume ţine nucleul atomic unit, în ciuda faptului că protonii se resping prin intermediul forţei electromagnetice, iar pe de alta, care sunt mecanismele care guvernează dezintegrarea radioactivă de tip beta. Răspunsurile la aceste două întrebări au însemnat totodată şi introducerea a două noi forţe fundamentale: forţa nucleară tare şi forţa nucleară slabă. Urmăriţi în continuare povestea acestora în comentariul lui Brian Cox.

Despărţirea cuvintelor în silabe. Reguli de bază

Există câteva reguli privitoare la despărţirea cuvintelor în silabe. Iată-le explicate mai jos.

1. Atunci când o consoană se află între două vocale, aceasta trece în silaba următoare: ca-să; pa-du-re; u-ti-li-za-re, re-ce, ve-cin, po-diș, a-fiș, le-ge, o-lea-că, lu-nă, soa-re, ra-zei.

Dacă înaintea consoanei sau după ea se află un  diftong sau un triftong, consoana trece în silaba  următoare:
pâi-ne; stro-pea-lă; cre-ioa-ne.

• despartire-silabe
• dificultati-limba-romana

Vă mai amintiţi... cifrele romane?

Nimic spectaculos în cele ce urmează. Pornind de la curiozitatea mea de a-mi aminti cum se scriu numerele mari folosindu-mă de cifrele romane, am găsit următorul tabel pe Internet, pe care-l pun aici pentru cei care au aceleaşi curiozităţi cu mine...

Citiţi şi: Numerele romane. Cum citim şi calculăm