Corpul uman. 10 aspecte puţin ştiute (11)
Câte calorii se pierd prin evaporarea unui mililitru de apă? Ce se întâmplă cu un craniu dacă îl laşi să cadă de la o înălţime de 2 m? Ce este mai rezistent la presiune: un os sau granitul? Ce este spermograma? Răspunsurile le găsiţi în acest articol.
Ficatul uman - rolul şi structura ficatului
Ficatul este probabil organul cu cele mai multe şi mai diversificate funcţii din organismul uman. După ingestia alimentelor, acestea sunt prelucrate de-a lungul tubului digestiv şi degradate până la nutrienţi ce vor ajunge la toate ţesuturile şi organele din corp.
Dar înainte de a ajunge la ţesuturile beneficiare, acestea ajung la nivelul ficatului unde suferă unele transformări.
Şocul. Cauze, tipuri, consecinţe
Şocul este un sindrom cu cauze multiple ce se caracterizează prin scăderea volumului de sânge ce ajunge la ţesuturi. Această scădere a volumului de sânge determină hipoxie (scade cantitatea de oxigen) la nivelul ţesuturilor cu consecinţe foarte grave.
Stomacul - rol, structură şi funcţionare
Stomacul este un organ cavitar localizat între esofag şi duoden. Reprezintă un spaţiu de depozitare a alimentelor, unde acestea se vor amesteca cu sucul gastric şi vor suferi o transformări chimice şi mecanice pentru definitivarea digestiei.
De ce am populat toată planeta? (7)
O Africă supraaglomerată, o perioadă înfloritoare din punct de vedere al inovaţiilor şi o genă pentru aventură: toate acestea ar fi putut juca un rol în migrarea epică ce a început în urmă cu 65.000 de ani. Citiţi detalii în cele ce urmează.
Intoxicaţia cu metale grele: plumb, mercur
Intoxicaţia cu metale grele (plumb, mercur, arsen) se produce cel mai adesea în mod accidental. Contactul cu metalele grele se face în mediul industrial. Metalele grele pătrund în organism prin ingestie sau prin inhalaţie, mai rar prin contactul cu pielea.
De ce ne-am pierdut blana? (6)
Mamiferele consumă o cantitate enormă de energie doar pentru a se încălzi. O blană ne-ar oferi izolare faţă de natură. De ce am renunţat la acest beneficiu? Un nou articol din seria enigmelor evoluţiei umane încearcă să ofere o explicaţie pe această temă.
De ce sunt creierele noastre aşa mari? (5)
În urmă cu 2 milioane de ani, o schimbare a craniilor noastre a creat condiţiile necesare pentru a avea un creier mai mare - mâncarea gătită şi presiunea socială ar fi putut face restul. Citiţi un nou articol din seria celor mai mari 10 enigme ale evoluţiei umane.
Rinichii. Rolul acestora în organism
Care este rolul rinichiului în organismul uman? Rinichiul este un organ complex ce are rolul principal de a depura sângele de substanţe toxice. Principala cale de a elimina substanţele toxice din organism este reprezentată de aparatul uro-excretor.
Când s-a dezvoltat limbajul? (4)
Unii cred că primele cuvinte au fost cântate în jurul unui foc de tabără, alţii cred că au fost strigate de vânători - acestea ar fi putut fi chiar şi în limbajul semnelor. Determinarea perioadei exacte în care a evoluat această abilitate este foarte dificil de realizat.
De ce s-a dezvoltat tehnologia aşa lent? (3)
Primii oameni au utilizat ca unelte bucăţi cioplite din piatră, dar le-au trebuit cel puţin un milion de ani ca să îmbunătăţească designul. Pentru acest lucru, puteţi da vina pe săracele lor abilităţi sociale. Detalii pe această temă, în continuare.
Viitorul îndepărtat: Ce locuri vom explora?
Pe măsură ce ne vom răspândi în cosmos, calea pe care o vom urma ne va fi modelată de dorinţe mai vechi, familiare omului – poate chiar şi de un pic de fervoare religioasă. Ce raţiuni vor modela oare viitorul misiunilor de explorare şi colonizare spaţială ale umanităţii?
Ce mai „desenează” norii (galerie foto)
Nor în formă de delfin
Noi, oamenii, avem abilitatea de a vedea forme în aproape orice, dar norii ocupă un loc special în stârnirea imaginaţiei. Iată că o societate americană, Cloud Appreciation Society se ocupă de nori, fotografiindu-i şi făcând imaginile disponibile pe site-ul societăţii.
Zece curiozităţi din astronomie (16)
Câte stele noi se nasc anual în Calea Lactee? Câţi neutrini trec prin corpul nostru într-o secundă? Cât de puternice sunt observatoarele astronomice? Iată câteva din întrebările la care acest ultim articol din seria "Curiozităţi astronomice" oferă răspuns.
Invenţii revoluţionare: Circuitul integrat
Circuitul integrat, acest dispozitiv aproape invizibil, se găseşte în toate aparatele electronice de care suntem înconjuraţi şi fără de care nu ne-am putea imagina societatea modernă. Inventatorul circuitelor integrate este Jack St. Clair Kilby.
Despre prostiile medicinei alternative (2)
Probabil aţi aflat că vaccinul împotriva pojarului, oreionului şi rubeolei produce autism? Nu? Sunteţi în urmă cu ştirile. E dovedit la televizor! Despre teoria microbilor care ar provoca boli aţi auzit? Dacă da, uitaţi, pentru că avem o nouă teorie: a dezechilibrului energetic.
Alergiile sezoniere. Cum ne pregătim?
Având în vedere că iarna a trecut, iar primăvara şi-a intrat în drepturi de ceva vreme, ne putem aştepta să avem un debut mai precoce al sezonului de alergii, susţine profesorul Karen Horbowicz. Adică: mâncărimi la nivelul ochilor, gât iritat, rinoree.
De ce am devenit bipezi? (2)
Darwin credea că am devenit bipezi pentru a putea mânui instrumente, dar noi teorii sugerează că a avut mai mult de a face cu mersul decât cu acest lucru. Charles Darwin a sugerat că strămoşii noştri au adoptat poziţia pe verticală pentru a-şi putea elibera mâinile.
Zece curiozităţi din astronomie (15)
Care este cea mai rezistentă formă de viaţă de pe Terra? Care sunt cele mai abundente 3 elemente chimice în Univers? Cât timp am "câştiga" dacă am ocoli de 100 de ori Terra cu avionul? Răspunsurile, dar şi alte curiozităţi, în cele ce urmează.
Cubul lui Rubik. Apariţie şi recorduri
Într-o epocă dominată de jocurile pe calculator, puţini mai sunt pasionaţi de cubul lui Rubik. Totuşi, majoritatea îl cunoaştem, şi, cel puţin o dată în viaţă, ne-am lăsat seduşi de acest joc, pe cât de simplu, pe atât de fascinant. Când şi cum a luat naştere acest cub? (video inclus)
Anomaliile sânului şi tratamentul acestora
Glanda mamară este o glandă sudoripară foarte bine diferenţiată. La naştere glandele mamare sunt evidente la ambele sexe, dar la pubertate sânii se dezvoltă mai rapid la fete datorită intervenţiei unor hormoni. În continuare, un articol despre anomaliile sânului.
