Primul medicament împotriva malariei destinat bebeluşilor şi copiilor mici a fost autorizat în Elveţia, urmând să fie utilizat în principal în Africa.
„War 4.0” - tehnologia transformă fața războiului modern, dar unele lucruri nu se schimbă niciodată
Atac cu rachete al Iranului asupra Tel Aviv, Israel, 13 iunie 2025. Imagine: Tomer Neuberg/AAP
În ultimul deceniu, armele, modalitățile de derulare a conflictului și terenul conflictului s-au schimbat radical. Dronele, sistemele de arme autonome, selecția algoritmică a țintelor, ofensivele informaționale, războiul cibernetic și armele anti-satelit au devenit săbiile, scuturile și câmpurile de luptă ale războiului modern, fascinând mass-media și înspăimântând oameni din întreaga lume.
În Gaza, armata israeliană a folosit sisteme de stabilire a țintelor bazate pe inteligență artificială. Unul, numit „Lavender”, este folosit pentru a identifica operativi Hamas; altul, „Where’s Daddy?” („Unde e tati?”), îi urmărește până acasă, unde pot fi atacați.
Cum se măsoară durata unei zile pe Pământ?
A tot „rulat” recent o știre cu potențial de clickbait - că Terra se învârte mai repede decât de obicei și oamenii de știință nu știu de ce. Este vorba despre o milisecundă și jumătate, vorbind despre rotația planetei în jurul propriei axe în raport cu Soarele (24 de ore); nu prea poți observa asta, dar, desigur, pentru cercetători are altă relevanță. Pe de altă parte, de la formarea planetei, viteza de rotație în jurul propriei axe s-a tot diminuat: de la 19 ore acum 1-2 miliarde de ani, la 23 de ore în Jurasic (circa 200 milioane de ani). În prezent însă, Pământul se rotește mai rapid decât în ultimii 50 de ani, ceea ce a dus la zile mai scurte cu până la 1,5 milisecunde.
Mai interesant mi s-a părut însă următorul subiect: cum măsurăm, în fapt, cât durează o zi pe Terra? De unde știm cât anume durează până face Pământul o rotație completă? Ce înseamnă o rotație completă? La urma urmelor Terra este un punct de materie în univers, prins în jocul gravitațional universal, dar cu influențe majore ale Soarelui, cel mai masiv corp cosmic apropiat, dar și ale materiei din galaxia noastră, Calea Lactee, ceea ce face ca planeta noastră să aibă o traiectorie complicată, dacă desenăm, de exemplu, deplasarea în cadrul galaxiei. Pe de altă parte, Terra nu este fixă, ci se rotește în jurul Soarelui. Când se termină o rotație completă?
De ce unii dintre noi au ochii albaştri?
De ce unii ochii albaştri? Se pare că o mutaţie a genei numite OCA2, care a avut loc acum 6000-10.000 de ani, undeva pe lângă coasta de nord-vest a Mării Negre, la o singură persoană, este responsabilă pentru toate persoanele cu ochii albaştri.
Mecanismele fundamentale ale minții. Patru metode pentru a învăța să gândești cu propria minte și să eviți să fii manipulat
Da, titlul pare pompos. Cine nu știe să gândească? Toți știm, doar cu asta ne ocupăm în fiecare zi, nu? Poate părea surprinzător, dar abilitatea de a gândi independent și matur nu este una care se deprinde prin simpla viețuire, de simpla trecere prin viață, ci este nevoie de pregătire. Mintea are nevoie să se înțeleagă pe sine, să înțeleagă cum funcționează pentru a fi în măsură să funcționeze corect.
„Băile, vinul și sexul — lucrurile care dau sens vieții”: cum foloseau romanii băile publice pentru relaxare, mișcare și socializare
Ruinele Băilor lui Caracalla
Stând în mijlocul ruinelor vaste ale Băilor lui Caracalla din Roma, sute de pescăruși se rotesc deasupra. Strigătele lor stranii par să redea vocile de acum 1.800 de ani. Astăzi, această cochilie goală a uneia dintre cele mai mari băi publice ale Romei e de obicei pustie, găzduind ocazional spectacole de operă.
Dar cum arătau de fapt băile Romei antice? Și de ce erau romanii atât de pasionați de îmbăierea publică?
Dincolo de confort începe cunoașterea de sine
Există o frontieră nevăzută între viața în papuci de casă și viața în bocanci de explorator interior. Acesta poate fi și motivul pentru care unii oameni pleacă în drumeție. Nu mă gândesc la aceia care se hăhăie tot drumul de răsună pădurea și toate animăluțele se ascund în vizuini și tufișuri cu inima cât un purice. Nu mă refer nici la aceia care aleargă nebunește în vreun concurs în care trebuie să-și demonstreze aptitudinile sportive.
Cunoașterea de sine poate fi o invitație prietenoasă (dar serioasă) la o aventură… cu tine însuți.
Visul unei vieți de 1.000 de ani: între optimism și realitate
În 1925, un articol din revista Popular Science sugera că, datorită progresului științific, omul ar putea ajunge să trăiască până la 1.000 de ani.
Virgula. Ghid minimal de folosire a virgulei
Dat fiind interesul vizitatorilor site-ului nostru pentru regulile de folosire a virgulei în limba română, oferim, pe lângă articolul nostru extins despre virgulă, şi un ghid minimal de utilizare a virgulei, de dimensiuni mult reduse, fără limbajul tehnic al cărţilor de gramatică.
Ce ne motivează în viaţă? 16 dorinţe fundamentale care ne definesc comportamentul
Avem tendinţa să credem că ceilalţi sunt ca noi. Dar comportamentul nostru este definit de motivaţii intrinseci, care de multe ori sunt diferite. Oamenii sunt definiţi din punct de vedere motivaţional prin 16 dorinţe fundamentale, care se traduc în experienţe subiective ce iau forma unor obiective ori nevoi. De exemplu motivaţia fundamentală numită „acceptare” are obiectivul de a evita eşecul şi critica/respingere, pentru că este intrinsec valorizată acceptarea. Nu toţi avem o componentă puternică a acestei motivaţii, iar tăria acestei motivaţii ne face diferiţi în comportamentul social. Dorinţele fundamentale au o puternică componentă genetică şi sunt prezente pe tot parcursul vieţii cu modificări minore.
Ce-am aflat despre noi într-o sută de ani de psihologie?
Psihologia este văzută ca știința care se ocupă de om, mai precis de mintea (cum gândim?), sentimentele (cum simțim?) și comportamentul omului (de ce facem ce facem?). Ideile și metodele celor din acest domeniu au variat enorm, iar multe dintre teoriile de succes acum câteva zeci de ani sunt astăzi doar note de subsol ori parte din cărțile de istorie ale acestui domeniu. Iată cam ce-am aflat despre noi în ultimii 100 de ani.
Cum răcește aerul, în fapt, un aparat de aer condiționat?
Acesta nu este un articol despre modul de funcționare al unui aparat de aer condiționat. Am explicat cum funcționează aparatul de aer condiționat într-un articol de detaliu mai vechi, ce poate fi accesat aici: Cum funcționează aparatul de aer condiționat. Vă invităm să citiți articolul indicat despre aparatul de aer condiționat înainte de a continua acest articol, pentru o mai bună înțelegere a celor de mai jos.
În acest articol vrem să explicăm ce se întâmplă la nivel atomic, cum anume se transferă căldura dintr-un mediu (biroul tău sau sufrageria ta) către mediul exterior.
Pentru a înțelege cum se răcește, în fapt, aerul, trebuie să înțelegeți trei lucruri: ce este aerul; ce este căldura; cum se transferă căldura. Să le luăm pe rând, într-un limbaj accesibil tuturor.
Psihologie politică: 32 de tehnici utilizate de politicieni pentru a obține votul cetățenilor
Psihologia politică a devenit un domeniu de mare interes pentru strategiile de campanie electorală, oferind politicienilor sprijin pentru a-și optimiza mesajele și a câștiga voturile. Psihologii care îi consiliază pe politicieni în campaniile electorale folosesc o serie de principii bazate pe cercetări solide. Iată 32 dintre cele mai importante tehnici psihologice folosite în acest context:
Teoria autodeterminării. Concepte fundamentale și utilizare pentru îmbunătățirea stării de bine
Teoria autodeterminării (Self-Determination Theory – SDT) este una dintre cel mai bine fundamentate și puternice abordări ale stării de bine din psihologie. Cu toate acestea, pare că nu a pătruns încă în discuțiile publice despre starea de bine, fericire și dezvoltare personală. Ceea ce este păcat, deoarece are foarte mult de oferit.
Prima idee fundamentală în teoria autodeterminării este că avem trei nevoi psihologice de bază: pentru autonomie, competență și relaționare.
Mituri medicale despre sănătatea femeilor
La finalul secolului XIX, sir William Osler descria durerea toracică la femei drept „pseudo-angină” provocată de „anxietate”, minimalizând simptomele reale ale unei boli cardiace.
Proteză neuronală care transformă semnalele cerebrale în sunete în timp real
Credit: UC Regents
O echipă de oameni de știință de la Universitatea din California, Davis, a creat o proteză neuronală capabilă să traducă instantaneu semnalele cerebrale în sunete, foneme și cuvinte.
Prețurile locuințelor, în creștere constantă în Europa, ca și în România
Creșterea prețurilor locuințelor în zona euro și în UE, în perioada: trim. 1 2010 - trim. 1 2025
Conform datelor Eurostat, prețurile locuințelor au crescut cu 5,4% în zona euro și cu 5,7% în Uniunea Europeană în primul trimestru al anului 2025, comparativ cu același trimestru din 2024.
De la grăsimea de pe abdomen la febra musculară și ceasurile inteligente: răspunsuri la 6 întrebări frecvente despre fitness
Într-o lume inundată de tendințe în fitness și planuri de antrenament „miraculoase”, dovezile științifice solide sunt adesea ignorate. Totuși, știința este clară: de pildă, alergatul doar cinci până la zece minute pe zi poate reduce riscul de a muri din cauza bolilor de inimă și chiar poate reduce riscul general de deces din orice cauză. Acest tip de cercetare rareori primește atenția pe care o merită.
Ca specialist în știința sportului și exercițiilor fizice, am fost întrebat de-a lungul anilor de sute de ori despre fitness, de sportivi, clienți sau pe rețelele de socializare. Multe dintre aceste întrebări sunt alimentate de mituri persistente sau dezinformări de pe Internet.
De ce cred că Einstein nu a înțeles corect relativitatea simultaneității
Știu, titlul este enervant. Sunt o mulțime care îl combat pe Einstein pe Internet, de regulă cu pseudo-argumente. Scientia.ro rămăsese în urmă 😀
Și cu toate acestea, o să vedeți că explicația lui Einstein privind relativitatea simultaneității (simultaneitatea unor evenimente din două sisteme de referință) este, în ce mai bun caz, neclară, dar mai degrabă greșită.
Ce sunt şi care sunt emoţiile umane?
Conceptul de „emoţie" este asemănător celui de „timp", dacă nu ne întreabă nimeni, ştim ce este emoţia, dacă suntem însă întrebaţi, nu ne găsim cuvintele pentru a formula un răspuns. Problema este atât de obscură, încât încă nu există definiţii şi clasificări definitive pentru „emoţie", deşi atât filozofii (ca Aristotel, de pildă), cât şi psihologii s-au aplecat asupra acestui subiect dintotdeauna.
Cum să „citești” o persoană în 15 de minute. Modelul „Big five”
Da, sună ca un titlu de articol dintr-o revistă de popularizare a psihologiei. Dar după o sută de ani de studiu a naturii umane psihologii au învățat câteva lucruri despre noi. Printre altele, care sunt cele mai importante trăsături de personalitate și cum să le identificăm.
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Clic pe imagine pt. detalii.