Sexul în căsătorie
De obicei, frecvenţa relaţiilor sexuale scade după primii ani de căsătorie, deşi (ca întotdeauna), există excepţii de la această tendinţă medie, şi fără îndoială acest comportament depinde în parte de învăţare şi aşteptări. Detalii, în continuare.
Orgasmul
Punctul culminant al excitaţiei sexuale este orgasmul. Orgasmele masculine şi feminine practic nu se pot distinge. Specialiştii nu reuşesc să distingă între descrierile bărbaţilor şi ale femeilor. Citiţi în continuare un scurt articol pe tema orgasmului.
Afrodiziacele
Afrodiziacele sunt substanţe care ţin mai cu seamă de domeniul mitului, despre care se crede că pot creşte dorinţa şi pot stimula plăcerea sexuală. Cele mai multe afrodiziace tradiţionale sunt ineficiente, iar unele pot fi chiar toxice. Există şi afrodiziace eficiente?
Efectul drogurilor asupra excitaţiei sexuale
Rolul alcoolului în reducerea inhibiţiei sexuale este notoriu. În primul rând, alcoolul este sedativ. Acesta afectează cortexul cerebral şi structurile creierului, funcţia cortexului cerebral fiind în mare parte inhibitoare. Mai multe, în continuarea articolului.
Rolul sărutului
Puțini oameni de ştiință studiază sărutul ca parte a comportamentului sexual. Totuşi, în culturile occidentale, sărutul profund precede actul sexual în rândul cuplurilor căsătorite. Cercetătorul Alfred Kinsey a consemnat importanţa sărutului în căsnicie.
Ce produce excitaţia sexuală
Excitaţia sexuală nu este doar doar un act reflex; ea este afectată de învăţare. Ellis (1984) a menţionat povestea unui cercetător de pe o insulă izolată, care a observat rapiditatea cu care îi creştea barba cu o zi înainte de a-şi vizita iubita pe continent.
Memoria declarativă şi cea procedurală
Memoria declarativă este pentru reamintirea faptelor şi informaţiilor întâlnite în mod repetat, ca numele preşedintelui, radical din 25 sau locul de naştere. Memoria procedurală este pentru ordinea evenimentelor, a proceselor şi a activităţilor de rutină.
Memoria de lungă durată (secundară)
Atkinson şi Shiffrin au reprezentat pe la mijlocul anilor 1960 memoria de lungă-durată drept compartiment. De atunci, psihologii au descoperit diferite sisteme care contribuie la memoria secundară sau, cum se mai numeşte, memoria de lungă-durată.
Limitele memoriei şi magicul număr şapte
Una dintre cele mai bine documentate caracteristici ale memoriei de lucru este capacitatea ei limitată. Procesul de stocare pe termen scurt al memoriei de lucru poate reţine aproximativ şapte elemente dintr-o dată. Mai multe detalii, în continuare.
Repetiţia şi memorarea. Confuzia acustică
Repetiţia este un exemplu de proces executiv din memoria de lucru. Cu alte cuvinte, este o formă controlată în mod conştient de procesare a informaţiilor pe care oamenii trebuie să le înveţe; ei nu realizează acest lucru automat.
Amintiri gustative. Memoria de lucru
Depozitele senzoriale există în cadrul unor zone situate în afara văzului şi a auzului. Kelling şi Halpern (1983) au studiat „amintirile gustative” produse de un dispozitiv special. Acesta aplica o soluţie de sare sau de zaharină pe limbă timp de 100, 200, 300 sau 1000 ms.
Termodinamica şi teoria unificării
Uitaţi de fizica cuantică şi relativitate. Indicii ale unei teorii finale, care să unifice teoriile existente acum în fizică, ar putea apărea dintr-un loc neaşteptat. Totul pleacă de la o teorie de secol XIX care a supravieţuit celor două mari revoluţii ştiinţifice ale secolului XX.
Dacă e să ne referim la revoluţiile ştiinţifice, originile acestora sunt mai mereu întâmplătoare. În cazul fizicii cuantice, conform iniţiatorului său Max Planck, a fost vorba de „un act de disperare”. La 1900, Planck a propus ideea că energia vine în cantităţi discrete, numite cuante, doar fiindcă spectrul de energie reradiată de un corp absorbant nu putea fi explicat în conformitate cu fizica clasică şi caracterul continuu al energiei prezis de aceasta.
Istoria Pământului. Paleozoicul târziu (4)
Ultima parte a Paleozoicului, era evoluţiei şi răspândirii pe întreaga planetă a vieţii pluricelulare şi a apariţiei grupelor de animale întâlnite şi astăzi, include două epoci: Carboniferul şi Permianul. Continuă cucerirea uscatului de către tot mai multe specii.
Profilaxia cancerului
Conform datelor publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în 2005 au fost aproximativ 58 de milioane de decese, dintre care 13% s-au datorat cancerului. Acest număr continuă să crească în fiecare an. Ce putem face pentru a preveni cancerul?
Disonanța cognitivă
Una dintre cele mai puternice influențe asupra schimbărilor de atitudine o are motivația oamenilor de a-și menține coerența între atitudinile și comportamentele proprii. Inițiatorul teoriei disonanței cognitive este Leon Festinger.
Inocularea şi prevenirea
În unele cazuri, autoritățile doresc să prevină persuadarea. După războiul din Coreea, de care sunt legate relatările referitoare la spălarea creierului, psihologii au încercat să descopere metode de dezvoltare a rezistenței la persuadarea nedorită.
Cum funcţionează spălarea creierului
Poate că cea mai cunoscută tehnică de persuadare este spălarea creierului. Termenul a fost propus de jurnalistul Edward Hunter, în cartea sa “Spălarea creierului în China Roșie” (1951). "Spălarea creierului" este o traducere a caracterelor chinezești hsi și nao.
Puterea fricii
Un alt grup de variabile folosite de Hovland l-au constituit caracteristicile mesajului. Una dintre cele mai studiate variabile este gradul de frică indusă de un mesaj. Iată rezultatele unui studiu efectuat la mijlocul secolului trecut de către Janis şi Feshbach.
Interpretarea analizelor medicale (T-Z)
Din seria privind interpretarea analizelor medicale, vă prezentăm azi ultimul articol (indicatorii de la literele T, U, V, X şi Z). Citiţi despre semnificaţia, valorile normale şi bolile asociate cu valorile anormale ale unor indicatori precum testosteron, trigliceride etc.
Caria dentară. Scurt istoric. Rolul salivei
De-a lungul timpului definiţia cariei dentare s-a modificat, evoluând de la un simptom ce apare în cursul evoluţiei – cavitatea carioasă, la conceptul de boală carioasă, termen aflat în uz pentru a descrie o patologie complexă şi foarte variată.
Carcinogeneza
O definiţie a cancerului unanim acceptată este dificil de elaborat. Totuşi, cancerul poate fi considerat o alterare a sistemelor ce controlează şi reglează diviziunea celulară, ce duce la apariţia unor celule fiice modificate, ce se vor multiplica continuu şi anarhic.
