Cele mai mari economii ale lumii, în funcţie de PIB (grafic)

PIB-ul întregii planete a crescut cu 6,9% în 2018, de la 80,2 trilioane de dolari în 2017 la 85,8 trilioane de dolari. Aproape jumătate din această creștere a venit de la cele mai mari două economii ale lumii: Statele Unite, cu 20,5 trilioane de dolari (cu 5,4% mai mare față de 2017) și China, cu 13,6 trilioane de dolari (în creștere cu 10%). Nu, România nu este în acest grafic.

Clic pe imagine pentru o rezoluţie superioară. credit: howmuch.net

Problema cu măsurarea cuantică

Orbitalii atomici ai electronului în atomul de hidrogen, la energii diferite. Probabilitatea de a găsi electronul este dată de culoare (cu cât mai strălucitoare, cu atât mai mare probabilitatea). Credit: wikipedia.org

Iată o problemă reală: nu știm cum se efectuează o măsurare în mecanica cuantică. Subiectul este astăzi discutat mai degrabă de filozofi, fiind aproape ignorat de fizicieni. Mecanica cuantică predată astăzi este cunoscută sub numele de „Interpretarea Copenhaga”. Iată esența. Particulele sunt descrise de un obiect matematic numit „funcție de undă”, de obicei notat cu Ψ („Psi”). Funcția de undă este uneori ascuțită cu vârf și arată mai mult ca o particulă, alteori este întinsă și arată mai degrabă ca o undă. Ψ este, practic, întruchiparea dualității undă-particulă.

Nu toate virusurile ne îmbolnăvesc. În fapt, unele virusuri ne protejează sănătatea

Credit: NIAID

Virusurile sunt cunoscute mai ales pentru natura lor agresivă și infecțioasă. Este adevărat, majoritatea virusurilor provoacă boli, care variază de la o răceală ușoară până la afecțiuni grave, precum sindromul respirator acut sever (SARS). Virusurile invadează celula gazdă, preluând controlul mecanismului celular, generând noi particule virale, care vor continua să infecteze mai multe celule, producând boli.

Dar nu toate virusurile sunt nocive. Unele virusuri pot ucide bacterii, în timp ce altele pot lupta împotriva unor virusuri mai periculoase. Așadar, avem mai multe virusuri protectoare în corpul nostru.

Două noi tratamente, cu o rată de succes de circa 90%, transformă Ebola într-o boală vindecabilă! Iată cum funcționează aceste tratamente

Reprezentanți ai comunității vin să viziteze o familie din periferia Beni pentru a informa despre Ebola

În cadrul unui studiu clinic în Republica Democrată Congo au fost testate noi medicamente împotriva Ebola, cu rezultate excelente.

Eforturile cercetătorilor de a identifica soluții eficiente în lupta împotriva Ebola au dat în fine rezultate, două tratamente experimentale funcționând atât de bine, încât acum vor fi oferite tuturor pacienților din Republica Democrată Congo. Noile terapii au vindecat circa 90% din pacienții infectați recent. Progresele efectuate dau speranțe că epidemia de Ebola din estul Congo va fi în curând eliminată, iar noile focare vor fi stinse mai ușor. Unul dintre cele două medicamente noi testate a redus rata mortalității la 6%.

Într-un mediu haotic și violent, precum cel din Congo, oameni de știință și medici din Republica Democrată Congo au efectuat un studiu clinic cu noi medicamente pentru a încerca să combată o epidemie de Ebola care durează de circa un an. Luni, reprezentanți ai Organizației Mondiale a Sănătății și ai Institutului Național de Sănătate au anunțat că două dintre tratamentele experimentale par să crească dramatic ratele de supraviețuire.

În timp ce un alt vaccin experimental fusese dovedit eficient în a proteja oamenii de la a contacta Ebola, noile tratamente sunt eficiente în vindecarea celor care au fost deja infectați.

Hidrogenul

Hidrogenul este elementul chimic în tabelul periodic al elementelor cu simbolul H și numărul atomic 1. Este un gaz ușor inflamabil, incolor, insipid, inodor, iar în natură se întâlnește mai ales sub formă de moleculă diatomică, H₂. Hidrogenul este cel mai ușor element chimic.

Hidrogenul elementar are o pondere de 75% din masa universului. În starea de plasmă, se găsește ca element majoritar în alcătuirea stelelor. Hidrogenul elementar este foarte puțin răspândit pe Pământ.

Pentru necesități industriale există diferite procedee de fabricație. De exemplu, hidrogenul poate fi obținut prin electroliza apei (separarea atomilor de oxigen și hidrogen).

Cel mai răspândit izotop al hidrogenului este protiul, care este alcătuit dintr-un proton în nucleu și un electron în învelișul electronic. În compușii ionici poate avea sarcină negativă (anion cunoscut sub numele de hidrură, H-) sau sarcină pozitivă H+ (hidron).

Rata de expansiune a universului este diferită, în funcţie de modul în care este măsurată. Este timpul pentru o nouă teorie a apariţiei şi evoluţiei universului?

Harta radiaţiei cosmice de fond

Este cu siguranță adevărat că există un dezacord științific fascinant între două preziceri ale teoriei Big Bang despre cât de rapid se extinde universul. Și acest dezacord, deși  mic, reprezintă o problemă mare, iar astronomii se gândesc deja dacă teoria existentă va necesita modificări și adăugiri. Sau poate că întreaga situație va dispărea printr-o mai bună înțelegere a teoriei existente.

Ecolocația - orientarea în mediu cu ajutorul sunetului, poate fi învățată și practicată și de om

Ecolocația (din limba greacă ēchō = ecou, sunet; + laina locare = a localiza) este o metodă de orientare în mediu și de detectare, identificare şi localizare a obiectelor din jur folosită de unele animale, cum ar fi liliecii, delfinii și unele păsări, prin care acestea își găsesc drumul, hrana sau evită obstacolele în timpul deplasării lor.

Animalul emite o serie de sunete cu frecvență înaltă (adesea neperceptibile pentru om) care ricoșează de obiecte sau obstacole și revin sub formă de ecou (ultrasunete), fiind detectate de urechi sau alți receptori senzoriali. Obiectul este localizat cu mare precizie cu ajutorul direcției ecoului și timpului scurs între emisia și recepția sunetului.

Dar ecolocația poate fi învățată și utilizată și de către om.

Nebuloasa planetară NGC 2022

Deși pare mai mult o vietate microscopică decât un corp cosmic, NGC 2022 nu este cu siguranță din categoria algelor sau meduzelor minuscule. În schimb, este o mare aglomerare de gaz în spațiu, gaz expulzat de o stea care se apropie de sfârșitul vieții sale. Steaua este vizibilă în centrul norului de gaz, strălucind printre particulele de gaz.

Cum funcţionează inducţia electromagnetică

Am văzut deja cum câmpurile electrice și magnetice sunt strâns legate, căci ceea ce un observator vede ca fiind un tip de câmp, un alt observator, într-un sistem de referință diferit, vede ca fiind un amestec al ambelor câmpuri.

Dar relația merge chiar mai profund decât atât. Figura 1, de mai jos, arată un exemplu care nu implică nici măcar două sisteme de referinţă diferite. Acest fenomen al câmpurilor electrice induse, câmpuri care nu apar ca urmare a sarcinilor, a fost o realizare pur experimentală a lui Michael Faraday (1791-1867), fiul unui fierar care a trebuit să lupte împotriva structurii rigide a claselor sociale din Anglia secolului al XIX-lea.

Faraday, în 1831, nu avea decât o idee vagă că electricitatea și magnetismul erau legate între ele, pe baza demonstrației lui Oersted efectuate cu un deceniu înainte, conform căreia câmpurile magnetice sunt generate de curenții electrici.

Poate rezonanța să distrugă orice?

 
Mergi la minutul 1:50 pentru a vedea cum vibrează paharul

Rezonanţa este un fenomen care apare atunci când frecvenţa cu care este aplicată o forţă în mod periodic este egală ori aproape egală cu frecvenţa naturală a sistemului asupra căruia se acţionează. Două mari probleme apar în momentul în care se încearcă să se distrugă un obiect utilizând sunetul sau orice altă metodă. Prima problemă este că nimic în natură nu rezonează perfect, iar a doua este că aproape orice exemplu de mișcare armonică este de fapt o mișcare armonică atenuată.

Cum funcţionează GPS-ul, sistemul de poziţionare globală

Sistemul de poziționare globală (Global Positioning System) - sau GPS - reprezintă, practic, o tehnologie indispensabilă pentru viaţa modernă. GPS este format din 24 de sateliţi care orbitează în jurul Pământului. Vă invităm să vedeţi cum funcţionează. O să vedeţi şi cum teoria relativităţii a lui Albert Einstein a contribuit la reglarea sistemului de poziţionare globală.

Animalele lumii n-au aflat despre graniţe, paşapoarte şamd. Spectacolul unic am migraţiei animalelor pe Terra (video)

Animalele nu au nevoie de pașapoarte sau vize și nu le pasă de granițele țărilor, iar acest lucru este ilustrat în mod clar de animaţia din videoclipul de mai jos. Puteţi vedea traseele migrației a circa 150 de specii de animale, pe baza datelor de urmărire colectate (şi puse la dispoziţie) de peste 11.000 de cercetători din întreaga lume.

Liniile roz urmăresc mișcarea animalelor care acoperă cel puțin 500 de kilometri pe o direcție, timp de cel puțin 45 de zile, combinând aproximativ 8.000 de trasee, pe o perioadă de aproximativ 10 ani. Puteți vedea trasee care se întind din Africa până în Turcia, apoi până în Europa, precum și din Canada până în Statele Unite și invers.

Richard Feynman, despre frumuseţe, în raport cu un artist: "văd mai multe legate de floare decât vede el"

Richard Feynman (1918-1988) a fost unul dintre cei mai mari fizicieni ai secolului al XX-lea şi unul dintre cei mai înzestraţi vorbitori pe teme ştiinţifice din toate timpurile. Autor principal al celebrei teorii a electrodinamicii cuantice, Feynman a fost laureat al Premiul Nobel pentru fizică în anul 1965.

Iată în videoclipul de mai jos, modul în care Feynman explică frumuseţea lumii, pornind de la frumuseţea unei flori, arătând că înţelegerea ştiinţifică a lumii nu elimină plăcerea contemplării ei, ci dimpotrivă, adaugă la aceasta, adâncind, în fapt, misterul.

Scuptura dinamică a lui Ivan Black (video)

Sculpturile lui Ivan Black fascinează prin transformarea acestora pe fondul mişcării. Ivan s-a născut la Londra în 1972. Interesul său pentru sculptură a început de copil, iar mișcarea a devenit repede centrală în activitatea sa, adăugând în timp straturi diferite de complexitate în lucrările sale.

Structura şi funcţionarea unei celule (video)

Celula eucariotă
Organite celulare: (1) nucleol; (2) nucleu; (3) ribozomi; (4) vezicule; (5) reticul endoplasmatic rugos; (6) aparatul Golgi; (7) citoschelet; (8) reticul endoplasmatic neted; (9) mitocondrie; (10) vacuole; (11) citoplasmă; (12) lizozom și (13) centriol.

Celulele sunt cele mai mici unități ale unui organism. Toate celulele au trei lucruri în comun, indiferent de ce tip sunt. Celulele au o membrană celulară, care separă interiorul celulei de exterior, citoplasma, un fluid gelatinos, și ADN-ul, materialul genetic al celulei.
 
Celulele se împart în două categorii. În prima categorie sunt celulele eucariote. Acestea au organite care includ nucleul și alte părți speciale. Celulele eucariote sunt cele mai avansate, cum ar fi cele găsite în plante sau animale. În cea de-a doua categorie se află celulele procariote. Acestea nu au un nucleu sau organite conținute într-o membrană. Deși au material genetic, acesta nu se află într-un nucleu. Celulele procariote sunt întotdeauna organisme unicelulare, cum ar fi bacteriile.

Psoriazisul. Care e cauza apariţiei şi cum se manifestă

Psoriazisul este o boală a pielii care se manifestă prin formarea de zone de piele îngroșată, roșie, ce generează mâncărime. Primele două starturi ale pielii, de la suprafață, se numesc epiderma și derma. Celulele noi formate la baza epidermei se deplasează în sus în mod constant pentru a înlocui celulele vechi de mai sus. În mod normal, îi ia aproximativ o lună unei celule noi pentru a completa acest proces.

Cu ce viteză se deplasează Pământul în univers? Cum se deplasează Terra, în cadrul unui sistem solar în mişcare

Mişcarea Pământului în cadrul sistemului nostru solar, care se află, la rându-i, în mişcare în jurul centrului galactic