Sonda Parker a obţinut primele rezultate deosebit de interesante studiind vântul solar. Astfel, au fost observate turbulenţe neaşteptate, care se propagă asemănător undelor, cu viteze şi energii mult mai mari decât se așteptau oamenii de ştiinţă.

Sonda Parker a fost lansată în august 2018 cu obiectivul de a se apropia cât mai mult de Soare şi a măsura particulele din vântul solar pentru a înţelege mai bine activitatea astrului şi evoluţia acestuia. De trei ori s-a apropiat de Soare la o distanţă de doar 24 milioane de kilometri, ceea ce a fost posibil datorită unui ecran special care o protejează împotriva temperaturilor extrem de ridicate.


În ciuda faptului că Soarele este studiat de sute de ani, fiind posibil să măsurăm energia particulelor emise de Soare de decenii, sunt încă multe procesele pe care nu le înţelegem şi care pot avea o influenţă mare chiar şi pe Pământ. Tocmai pentru studiul Soarelui a fost creată sonda Parker, care în ultimul an a efectuat măsurători asupra vântului solar, adică asupra particulelor emise de Soare, la distanţe mici faţă de astru, obţinând rezultate foarte interesante, multe dintre acestea fiind adevărate surprize chiar şi pentru cercetători. Descoperirile au fost publicate recent în articole în revista Nature.

 


Sonda Parker a măsurat viteze ale particulelor din vântul solar de până la 300 de kilometri pe secundă şi adevărate unde, cu schimbări de direcţie, neaşteptate, generate de câmpuri magnetice care la rândul lor îşi schimbă direcţia. Undele vântului solar sunt asemănătoare celor generate într-un ocean, fiind măsurate cu ajutorul particulelor alfa (nuclee de heliu) şi al electronilor. Schimbările de direcţie din vântul solar au fost botezate „switchback” - în acestea vântul solar chiar schimbă direcţia, şi în doar trei orbite în jurul Soarelui sonda Parker a măsurat deja mii de astfel de procese. Nu se ştie încă ce anume le generează.

Sonda Parker a măsurat viteze ale vântului solar de circa 35-50 km pe secundă (cu viteze maxime care ajung şi la 300 km pe secundă); cercetătorii se aşteptau la viteze de doar câţiva km pe secundă. Acest rezultat ar putea schimba modelul Soarelui pe care-l avem la ora actuală. Viteza vântului solar depinde de cât de rapidă este încetinirea vitezei de rotaţia a Soarelui; particulele din vântul solar îşi trag energia din rotaţia Soarelui – ceea ce face ca acesta să încetinească, în mod asemănător cu viteza de rotaţie a unui patinator care întinde la un moment dat braţele. Dacă este într-adevăr aşa, modelul de evoluţie al Soarelui, precum procesele care duc la „îmbătrânirea” acestuia, ar trebui revăzute. Acest lucru este valabil nu doar pentru Soare, ci şi pentru evoluţia tuturor stelelor din univers şi ar putea avea implicaţii importante în astronomie, astrofizică şi cosmologie.

Cum era de aşteptat, în jurul Soarelui, până la distanţe de aproximativ 112 milioane de kilometri, nu a fost descoperit praf de niciun fel; vântul solar practic a făcut curăţenie.

Energiile mari descoperite în vântul solar ar putea avea efecte distructive şi asupra dispozitivelor electronice de pe Pământ, afectând sateliţii sau liniile electrice. Fenomene magnetice interesante au fost măsurate cu telescopul Wispr de la bordul sondei Parker într-o regiune apropiată de ecuatorul Soarelui. Acest fenomen magnetic dă naştere la expulzări de materie din coroana solară – ceea ce este vizibil şi cu instrumente de pe Pământ.

În prezent activitatea Soarelui este destul de liniştită, raportându-ne la ciclul de 11 ani. În următorii ani, când activitatea se va intensifica, sonda Parker va efectua observaţii şi măsurători la distanţe şi mai mici. Cea mai mică distanţă va fi de doar 6 milioane de kilometri.

În 2025 va fi un maxim de activitate solară cu erupţii violente şi fenomene extrem de interesante, multe dintre acestea probabil încă necunoscute, care vor fi studiate pentru prima dată cu sonda Parker, care poartă numele lui Eugene Parker, astrofizicianul care a propus pentru prima dată teoria vântului solar.

Pt a posta comentarii: creați un cont pe site, folosiți contul de FB, Twitter sau Google ori postați ca vizitator (fără nicio formalitate de înregistrare). Pt vizitatori comentariile sunt moderate (nu se publică automat).

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Loghează-te ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 


Sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro