De ce trăim (relativ) puțin: nevoia inițială de reproducere rapidă a mamiferelor a dezactivat mecanismele asociate unei vieți lungi
Tuatara. Credit imagine: wikipedia.org
Toate ființele umane îmbătrânesc. Face parte din biologia noastră și ne limitează durata de viață la puțin peste 120 de ani. Nu toate animalele experimentează îmbătrânirea însă. Corpurile unor animale nu se degradează treptat pe măsură ce îmbătrânesc așa cum o fac corpurile noastre.
Odată ajunși la 30 de ani, probabilitatea de a muri a oamenilor se dublează la fiecare opt ani. Deci, chiar dacă ai norocul să devii centenar, probabilitatea de a muri în fiecare an va fi mare.
De ce francezii condamnau porcii la spânzurătoare, plus alte gânduri la final de 2023 (JID-115)
• Unii oameni simt că viața nu este pur și simplu despre a trăi. Trebuie să fie despre altceva, trebuie să fie ceva mai mult.
Gândul se atenuează cu vârsta.
• Propria moralitate, cea pe care o exercităm în propriile acțiuni, o regăsim în evaluarea altora. De aceea lideri cu intenții și comportamente imorale sau ilegale ne lasă indiferenți pe prea mulți.
• Contraintuitiv, dacă-ți faci cunoscute scopurile, probabilitatea de a le îndeplini scade. Pare că, odată expuse, ne pierdem din vitalitate.
Paradoxul activității fizice: dacă are legătură cu serviciul, este dăunătoare
Activitatea fizică regulată este cunoscută ca fiind un factor preventiv în ce privește apariția bolilor netransmisibile, precum bolile cardiovasculare, diabetul de tip 2 ori cancerul de colon sau sân.
Dar apare un paradox: chiar dacă activitatea fizică din timpul liber, chiar intensă, este asociată cu efecte pozitive asupra sănătății, studii recente arată că activitatea fizică ce are loc la serviciu are efecte negative asupra sănătății, precum incidența bolilor cardiovasculare și mortalitate din toate cauzele.
De pildă, lucrătorii din construcții, agricultură și industrie sunt activi fizic în cea mai mare parte a zilei de lucru, dar aceștia sunt adesea bolnavi.
Cum vine asta? Activitatea fizică e activitate fizică, la urma urmelor, nu?
De ce cei care spun „sună-mă dacă ai nevoie de ceva” sunt nesinceri, plus alte gânduri de Nassim Nicholas Taleb (1)
Nassim Nicholas Taleb, eseistul libanezo-american faimos în special pentru conceptul de „lebădă neagră”, este activ pe Twitter. Comentează diverse evenimente politice, periodic atacă diverse figuri politice sau literare și își testează propriile idei. Pe lângă activitatea intelectuală, acesta este pasionat de ciclism și practică și ridicarea de greutăți. Mai jos am extras 10 dintre cele mai recente gânduri publicate pe contul de Twitter.
Ce ingrediente conțin Chicken McNuggets (McDonald's)?
Recunosc, nuggeții de la McDonald's sunt foarte buni 😀 Sunt o adevărată capodoperă culinară. Sunt gustoși, moi, prăjiți exact cât trebuie. Dar acești nuggeți sunt un exemplu perfect de aliment ultra-procesat, adică nu un aliment în sensul clasic, ci un fel de înlocuitor de mâncare.
Iată ce conțin acești nuggeți, pe lângă puținul de carne de pui.
Există sau nu există electronii? (JID-114)
Undeva, într-un colț al Twitter-ului, în urmă cu câteva zile a avut loc o discuție aprinsă între un filozof și un fizician despre existența electronilor. Filozoful, Philip Goff. Fiziciana, Sabine Hossenfelder. Conversația, pe alocuri destul de dură, este răspândită în mai multe fire de discuție, dar esența este aici.
Pe scurt, „bătălia” conține următoarele puncte de vedere:
- Goff spune: „Nu putem observa electronii, dar aceștia sunt parte dintr-o explicație teoretică bună cu privire la ce observăm”.
- Hossenfelder spune: „Noi (n.n. fizicienii) nu folosim niciodată presupunerea că „electronii există” pentru a explica datele. Când spunem că electronii există, vrem să spunem că un anume set de postulate matematice se dovedesc utile pentru a descrie observațiile”.
Descoperire: nucleul azotului-9 se dezintegrează prin emiterea a 5 protoni
Într-un articol recent publicat în Phys. Rev. Letters se studiază un nucleu extrem de exotic, nucleul atomului de azot-9, compus din 7 protoni și doar 2 neutroni. Studiul acestui nucleu ne ajută să înțelegem mai bine interacțiunile nucleare și elementele chimice care se găsesc în jurul nostru și din care suntem compuși.
Ce trebuie să faci dacă-ți cade un copac pe mașină
Încălzirea globală vine la pachet și cu episoade severe meteo, constând în vânt puternic, furtuni și vijelii, care uneori duc la căderea de copaci. Este posibil să ai ghinionul ca mașina să fie parcată într-un loc unde un copac mai puțin solid să se prăbușească.
Dacă mașina ta a fost avariată de un copac căzut, este bine să faci următoarele:
Obezitatea la copii în România - un fenomen scăpat de sub control
Nu am găsit statistici recente cu privire la obezitatea infantilă în România. Dar date mai vechi existente sunt de-a dreptul stupefiante: conform unui articol din 2020 „Singurul studiu oficial conține date din anul 2015 și arată că la toate grupele de vârstă studiate – 7, 8 și 9 ani - ponderea copiilor cu probleme de greutate (supraponderali sau obezi) este de peste 25%”.
Cum chimia complexă a glutenului asigură produsele de brutărie/ simigerie-patiserie ușoare și pufoase
În pâine și alte produse pe bază de făină de brutărie/ simigerie-patiserie se află o substanță extraordinară – glutenul. Chimia unică a glutenului face alimentele pufoase și elastice. Glutenul este un amestec complex de proteine. Reprezintă 85%-90% din proteinele din făină.
Proteinele sunt macromolecule biologice naturale compuse din lanțuri de aminoacizi care se pliază pentru a adopta o varietate de forme. Elasticitatea aluatului frământat din făina cerealelor este dată de către gluten.
More is Different (by Philip W. Anderson, 1972)
The reductionist hypothesis may still be a topic for controversy among philosophers, but among the great majority of active scientists I think it is accepted without question. The workings of our minds and bodies, and of all the animate or inanimate matter of which we have any detailed knowledge, are assumed to be controlled by the same set of fundamental laws, which except under certain extreme conditions we feel we know pretty well.
De ce sportul nu ajută la slabit
Organismul uman are un mecanism de compensare, astfel că (aproape) indiferent de cantitatea de activitate fizică dintr-o zi, consumul energetic al corpului rămâne (aproximativ) același. În schimb, creșterea/ scăderea în greutate depinde de cantitatea de calorii consumate.
Activitatea fizică (exercițiul fizic sau sportul) nu ajută la controlul greutății corporale
Activitatea fizică nu duce la un consum total de energie zilnică superior și nu ajută la controlul greutății corporale.
Aceasta este, într-adevăr, o descoperire surprinzătoare, dar bine documentată științific. În același timp, este bine camuflată în articolele care vorbesc despre efectele exercițiului fizic asupra organismului uman, căci aproape nimeni nu vorbește despre ea.
De când cu diversele dispozitive electronice care monitorizează diverși parametri organici, contorizarea numărul zilnic de pași și a numărului de calorii consumate, printre altele, a devenit rutină pentru mulți.
Dar așteptările noastre sunt că dacă, de pildă, ai consumat 450 de calorii făcând circa 10 mii de pași, aceste calorii se adaugă la rata metabolică bazală (rata metabolică bazală indică numărul de calorii utilizate pentru funcționarea corpului aflat în stare de repaus).
Experimentul PROSPECT: noi progrese în studierea antineutrinilor
The High Flux Isotope Reactor
Într-un articol recent se arată cum experimentul PROSPECT de la reactorul nuclear HFIR de la Oak Ridge National Laboratory din Statele Unite a reușit să măsoare cu mare precizie antineutrinii generați de fisiunea uraniului în reactor. În felul acesta teoria care descrie acest proces va putea fi îmbunătățită, ținând cont că în prezent spectrul măsurat nu coincide cu previziunile teoretice.
Băuturile răcoritoare dizolvă smalțul dinților și provoacă apariția cariilor dentare
Aproape toate băuturile răcoritoare (sucurile neacidulate și băuturile carbogazoase, inclusiv energizantele) sunt suficient de acide pentru a eroda (dizolva) smalțul, stratul protector al dinților, ceea ce duce la apariția cariilor dentare.
Strămoșii îndepărtați ai omului nu aveau carii dentare. Acestea sunt produsul procesului digestiv al bacteriilor din cavitatea noastră bucală. Bacteriile consumă bucăți infime de carbohidrați (zahăr) din gură, iar în urma procesului de fermentare care are loc se produc acizi, care dizolvă smalțul dinților. Am scris un articol amplu aici.
În acest articol discutăm despre efectul direct al băuturilor răcoritoare asupra smalțului, în absența bacteriilor, pentru că aceste băuturi distrug smalțul dinților ca urmare a compoziției (acidității) lor; în plus, în cazul celor care conțin zaharuri, asigură și hrană pentru bacterii, accentuând agresiunea asupra danturii. De asemenea, în a doua parte a articolului, vom arăta care este pH-ul unor băuturi arhicunoscute, precum Coca Cola sau Pepsi.
Aspirina tamponată nu protejează, în fapt, împotriva sângerărilor stomacale
În teorie, aspirina tamponată protejează împotriva hemoragiei stomacale. Dar un studiu recent arată că nu există diferențe între modul în care aspirina, indiferent de forma de administrare, afectează stomacul.
Aspirina a fost inițial, în fapt, un nume comercial stabilit de firma de medicamente germană Bayer, în 1897, pentru acidul acetilsalicilic.
Deși aspirina este eficientă ca anti-inflamator, sunt mulți pacienți care nu o tolerează prea bine (au dureri de stomac), preferând alte medicamente anti-durere, ca ibuprofenul. Pe lângă durerea de stomac, efectele secundare semnificative includ ulcerul stomacal, sângerarea stomacului și agravarea astmului. Riscul de sângerare este mai mare în rândul celor care sunt mai în vârstă, consumă alcool, iau alte antiinflamatoare nesteroidiene sau anticoagulante.
Polifenolii - efectele acestora asupra sănătății
Poate că cuvântul „polifenol” înseamnă puțin pentru tine, dar cu siguranță înseamnă mult pentru sănătatea ta. Polifenolii sunt o familie de compuși chimici prezenți în alimentele de origine vegetală și în algele marine care au fost studiate în ultimul secol pentru efectele lor asupra sănătății.
Începutul: gust și tehnologie
Polifenolii au fost folosiți pentru proprietățile lor tehnologice cu mult înainte de a primi un nume. Utilizările datează din Egiptul Antic, când s-a descoperit că substanțe chimice din scoarța anumitor copaci se cuplează cu colagenul din pielea animalelor, în procesul de tăbăcire a pieilor. Acest proces conferă o culoare profundă pielii, iar când au fost identificați compușii implicați – o clasă de polifenoli – aceștia au fost numiți „tanini”.
Care este diferența dintre căldură și temperatură?
Dacă luăm o sticlă de un litru și o găleată de 10 litri și turnăm în ambele recipiente, până la umplere, apă cu temperatura de 90° C, care dintre cele două va avea mai multă energie termică?
Este simplu de intuit că găleata de apă are mai multă energie termică. Ai putea folosi apa, de exemplu, pentru a spăla.
În schimb, apa din sticlă se va răci rapid. De ce? Pentru că are loc rapid un schimb de căldură cu mediul ambiant, până în punctul în care se atinge echilibrul termic, adică temperatura apei va fi egală cu temperatura mediului ambiant (temperatura aerului).
Adoptarea unui comportament similar înaintașilor, ca posibilă soluție la problemele cu somnul
În ultima perioadă, pe fondul lecturilor și scrierii de articole din domeniul nutriției, am ajuns la o concluzie clară și evidentă: problemele cu greutatea corporală și multiple probleme de sănătate sunt generate, în bună parte, de alimentația deficitară. Alimentația deficitară are la bază alimente moderne, ultra-procesate, cu multiple adaosuri de substanțe chimice, pentru a spori durata de viață la raft a produselor și a îmbunătăți semnificativ gustul.
Alimentația modernă, în esență, este complet decuplată de alimentația Homo sapiens în lunga sa istorie ca specie. Cu alte cuvinte, în prezent avem de-a face cu o desincronizare profundă cu organismul nostru, adaptat în sute de mii de ani la un anumit tip de nutriție.
Nu vreau să absolutizez: indiferent de alimentație, ne vom îmbolnăvi, unii, și vom muri, toți, dar speranța de viață și speranța de viață sănătoasă (cât timp nu avem boli cronice în timpul vieții) ar fi mult îmbunătățite în condițiile unei alimentații de calitate.
→ Dacă ați ajuns recent pe site, articolele despre nutriție le puteți găsi într-o secțiune dedicată, aici.
Dar societatea modernă nu a venit doar cu modificări ale modului în care ne hrănim, ci și ale modului în care muncim și ne odihnim. Iar una dintre probleme serioase ale omului modern este aceea că nu se (mai) poate odihni corespunzător.
Dacă suntem formați din praf de stele, cum a ajuns acest praf stelar pe Terra? Ce este o kilonovă?
Stelele masive creează carbon, dar și straturi de oxigen, nitrogen şi fier.
Când nucleul conţine doar fier, fuziunea încetează şi are loc colapsarea, ca urmare a gravitaţiei enorme. Steaua atinge temperaturi enorme, explodând (supernovă).
Probabil ați auzit această cvasi-metaforă, care-și are originea, din câte știu, într-o expresie a faimosului om de știință american Carl Sagan, conform căreia suntem formați din „praf de stele”, însemnând că parte din atomii din organismul nostru, atomii „grei”, care nu au fost formați la scurt timp după apariția universului, au fost creați în procese care au avut loc în stele.
Despre cum au apărut atomii grei, am scris în alte articole (Originea celor mai răspândite elemente chimice din univers și Originea elementelor din tabelul periodic) și nu o să reiau aici cele menționate acolo.
Întrebarea la care încerc un răspuns este: cum anume au ajung atomii grei, creați în procese stelare, pe Terra și în organismul nostru? Cum au ajuns atomii cu mulți protoni, precum aurul (79 de protoni) sau platina (78 de protoni) pe Terra? Pentru că aceștia nu vin din Soare, ci din alte stele. Soarele, către finalul „vieții”, va ajunge să formeze atomi de carbon și de oxigen, fuzionând atomi de heliu; dar nu încă.
