De ce este tuberculoza una dintre cele mai periculoase boli infecţioase

Mycobacterium tuberculosis

Tuberculoza este una dintre cele mai periculoase boli infecțioase, ucigând mai mulți oameni decât HIV ori malaria. Dar ce provoacă această boală și cum se face că microbul care o generează a rezistat eforturilor medicinei de a-l elimina?

În mod obișnuit, bacteria care provoacă tuberculoza, mycobacterium tuberculosis, se transmite prin aer. Bacteriile călătoresc prin căile noastre respiratorii și ajung la plămâni. Aici celule ale sistemului imunitar, numite macrofage, încearcă, de cele mai multe ori cu succes, să ucidă agentul patogen invadator.

De ce a explodat reactorul nuclear de la Cernobîl?

Centrala de la Cernobîl. În stânga imaginii: explozia reactorului 4 al centralei

Mulţi dintre cei care citiţi acest articol aţi văzut blockbusterul HBO "Cernobîl", film serial apărut în primăvara acestui an. În acest film, cu toată ficţiunea adăugată de scenarişti, aţi putut vedea, mai ales în ultimul episod, cum s-a ajuns la explozia din 26 aprilie 1986 a unui reactor al centralei nucleare de la Cernobîl, care a afectat o bună parte din Europa. În videoclipul de mai jos cercetătorul Cristian Presură explică mai mult decât atât: în circa 25 de minute acesta arată de ce e nevoie pentru a avea un reactor nuclear, cum funcţionează un reactor nuclear (cum sunt folosiţi atomii de uraniu pentru a produce energie electrică) şi ce s-a întâmplat la Cernobîl de s-a ajuns de la un test al echipamentelor la o explozie a unui reactor.

Numărul de decese rutiere din România, fără evoluţii îmbucurătoare în ultimii 7 ani. Afecţiunile cardiovasculare - cauza a 57% dintre decesele fără cauză violentă

În luna mai 2019 Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici" a făcut public "Raportul asupra activităţii reţelei de medicină legală în anul 2018". În acest raport, pe lângă probleme administrative, sunt prezentate o serie de statistici cu privire la activitatea reţelei de medicină legală, arătând evoluţia a diverse fenomene sociale. Printre cele mai relevante cifre: 1) 2.039 de decese ca urmare a accidentelor rutiere în 2018, unul dintre cele mai mari procente din UE, raportat la un milion de locuitori; 2) 2.451 de sinucideri la nivel naţional, în creştere faţă de 2017; 3) afecţiunile cardiovasculare, reprezintă cea mai importantă cauză de moarte neviolentă în 2018 (57,77%).

• accidente-rutiere

Dragonfly, sondă spaţială a NASA - va explora Titan, satelitul natural al planetei Saturn, începând cu 2034

NASA a anunţat că va trimite o sondă spaţială, Dragonfly, pe cea mai mare lună a lui Saturn, Titan, în 2026. În 2034 vehicul multirotor (cu opt elice) va ateriza pe suprafaţa îngheţată a lui Titan. Dragonfly este similară unei drone şi va examina timp de aproape trei ani suprafaţa lui Titan în căutarea unor procese chimice similare Terrei. Ca şi Terra, Titan are o atmosferă densă de nitrogen, dar spre deosebire de planeta noastră, satelitul lui Saturn este înconjurat de nori de metan.

Metan în cantităţi importante identificat pe Marte! Indiciu privind existenţa vieţii?

Fotografia a fost făcută pe 18 iunie de către o cameră a Curiosity, aflat în a 2.440 zi marţiană. Credit: NASA

Recent roverul Curiosity al NASA a detectat cea mai mare cantitate de metan pe Marte de până acum. Încă nu se ştie dacă acest metan este produs de metabolismul unor forme de viaţă prezente pe planetă sau de procese geologice. Pe Pământ metanul este produs în urma proceselor metabolice care au loc în diverse forme de viaţă. În special microorganismele, precum bacteriile, care se află în sistemul digestiv al bovinelor şi chiar şi al nostru produc metan care este eliberat în atmosferă. Metanul este însă un gaz instabil, deoarece moleculele acestui gaz se descompun sub influenţa razelor ultraviolete. Metanul în atmosfera terestră este generat deci continuu în urma proceselor organice. În prezent concentraţia metanului în atmosferă este în jur de 1.800 părţi pe miliard de unitate de volum (ppbv).

O nouă misiune ESA, „Interceptorul de comente”, va studia o cometă neperiodică

Sondele spaţiale vor aștepta cometa în punctul Lagrange L2 dintre Soare și Pământ, situat la 1,5 milioane kilometri în ,,spatele” Pământului văzut dinspre Soare.
Acestea se vor îndrepta spre cometa încă nedescoperită în momentul în care aceasta se va apropia de Pământ.
Imaginea nu este la scară. Credit: Agenția Spațială Europeană

Proiectul „Comet Interceptor” (Interceptorul de comete) a fost selectat ca o nouă misiune rapidă în cadrul programului „Cosmic Vision” al Agenţiei Spaţiale Europene, ESA. Constând din trei sonde spaţiale, aceasta va fi prima misiune științifică ce va vizita o cometă neperiodică (care provine din norul lui Oort, trece pe lângă Soare şi nu se mai întoarce) sau un alt obiect din spațiul interstelar ce tocmai și-a început călătoria în sistemul solar interior.

Electromagnetismul. Cum s-a descoperit influenţa curentului electric asupra unui magnet

Acum, după articolul anterior despre câmpuri de forţă, înţelegem despre clasificarea interacţiunilor cam cât înţelegeau fizicienii în jurul anului 1800. Par să existe trei tipuri fundamental diferite de interacțiuni: gravitaţională, electrică şi magnetică. Multe tipuri de interacţiuni care par, la o privire superficială, să fie distincte, precum capacitatea de a se lipi, interacţiunile chimice ori energia pe care un arcaş o stochează într-un arc - sunt toate acelaşi lucru: manifestări ale interacţiunilor electrice dintre atomi.

Este hibernarea o soluţie pentru călătoria echipajelor umane către planeta Marte?

 
Primii oameni pe Marte (concepţie artist). Credit: wikipedia.org

Problema călătoriilor lungi spre alte planete sau chiar şi galaxii ar putea fi rezolvată prin hibernarea astronauţilor. Medicina spaţială, o nouă disciplină, studiază această metodă, în ideea de a o propune pentru călătoriile cu echipaje umane spre Marte.

Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la primul pas făcut de om pe Lună. Pe 21 iulie 1969 Neil Armstrong a păşit pe Lună, pronunţând faimoasa frază „Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru umanitate”. Modulul lunar care i-a dus pe Neil Armstrong şi Buzz Aldrin pe Lună a rămas acolo 21,5 hore, iar întreaga misiune, de la lansare până la reîntoarcerea pe Terra, călătoria a durat aproximativ 9 zile. În total, 12 astronauţi au păşit pe suprafaţa Lunii, ultimii fiind Eugen Cernan şi Harrison Schmitt, în cadrul misiunii Apollo 17 în decembrie 1972.

Experiment global: evaluarea comportamentului civic la găsirea unui portofel. România, a 13-a cea mai cinstită ţară din 40, în cazul portofelelor cu bani

O echipă de cercetători americani şi elvețieni au efectuat o evaluare a onestităţii civice la scară largă, incluzând 355 de oraşe din 40 de ţări. Aceştia au ''pierdut'' 17.303 portofele, cu sau fără bani în ele, în diverse spaţii publice, urmărind să observe ce vor face angajaţi ai unor instituţii publice care au fost informaţi de găsirea lor şi au fost rugaţi să le returneze.

Tendinţa constatată de cercetători a fost ca portofelele cu bani să fie returnate "posesorilor" într-un procent mai mare decât cele fără bani. Această constatare ar putea fi justificată printr-o combinaţie de altruism şi aversiune de a fi văzut drept hoţ.

Economişti şi simpli cetăţeni din SUA au fost întrebaţi, înainte de experiment, să estimeze rata de returnare a portofelelor. Rezultatele comparative (predicţii, rezultate reale) le puteţi vedea în ultima parte a articolului.

• România

E corect să spui „un atac punctual”? Ce înseamnă „punctual”?

În contextul tensiunilor dintre SUA şi Iran, preşedintele Donald Trump a luat în calcul atacarea de către Forţele Armate ale SUA a unor ţinte din Iran, dar a renunţat la atac cu puţin timp înainte de lansarea acestuia. Titlul de pe site-ul G4Media.ro, pe care-l vedeţi mai sus, conţine următoarea sintagmă, pe care vrem s-o analizăm azi: „atacuri punctuale”.

• dificultati-limba-romana

Câmpurile de forţă - despărţirea de universul mecanicist

 
În imagine: câmpul magnetic al Pământului, protejând Terra de radiaţia solară

În jurul anului 1900 fizicienii aveau o concepţie mecanicistă a universului. Newton arătase că sistemul solar este o colecţie de obiecte care interacţionează prin forţe care acţionează la distanţă. Pe la finalul secolului al XIX-lea începuseră să se acumuleze dovezi cu privire la existenţa reală a atomilor. Imaginea newtoniană a lumii macroscopice se transfera la nivelul lumii microscopice. Actorii pe scenă erau acum atomii, în locul planetelor, iar forţele erau electrice, nu gravitaţionale - dar părea să fie o variaţiune pe aceeaşi temă.

NASA a fotografiat asteroidul Bennu, aflat în apropierea Pământului, de la doar 690 de metri, un nou record. Urmează colectarea de mostre de sol

Sonda spaţială OSIRIS-REx, aparţinând NASA, a fotografiat un asteroid, numit Bennu, de la o distanţă de doar 690 de metri, urmarea fiind o imagine de o rezoluţie foarte bună a obiectului spaţial amintit.

După ce sonda spaţială a ajuns în apropierea Bennu, echipa de cercetători americană care răspunde de proiectul OSIRIS-REx a observat particule care sunt ejectate în spaţiu de pe suprafaţa asteroidului. Pentru a înţelege care este cauza acestui fenomen, două săptămâni vor fi dedicate observării şi fotografierii asteroidului.

Zonele în care se formează cutremure pe teritoriul României

 
Reprezentare 3D a zonei Vrancea, scoțând în evidență blocul litosferic scufundat în manta și cutremurele ce au loc în cadrul acestuia. Credit: mobee.infp.ro

România este o ţară cu potenţial seismic ridicat, cutremurele din secolul al XX-lea ducând la mii de victime. Practic în orice moment se poate produce un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 în Zona Seismică Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km. Pregătirea pentru un astfel de cutremur ar trebui să fie o prioritate pentru autorităţile statului. Iar Zona Vrancea nu este singura în care pot avea loc cutremure cu potenţial distructiv, după cum veţi putea vedea în continuare.

Cutremurul este rezultatul unei eliberări bruşte de energie în scoarţa Pământului, energie creată de mişcări ale plăcilor tectonice, vulcani în activitate, alunecări de teren, explozii nucleare controlate ori nu. La aceste cauze se poate adăuga impactul cu corpuri cosmice, cum ar fi: meteoriţi, comete sau chiar asteroizi. Energia astfel produsă se transmite prin sol prin intermediul undelor seismice.

• România

Cele mai bune canale YouTube de ştiinţă în limba română

În articolul despre "Cele mai bune site-uri de ştiinţă româneşti" am promis că vom inventaria şi canalele de YouTube româneşti care se ocupă de ştiinţă. Ca şi în cazul site-urilor de ştiinţă în limba română, şi canalele YouTube cu conţinut ştiinţific sunt limitate numeric. În fapt am introdus în lista noastră şi site-uri mai generaliste, dar cu ceva conţinut ştiinţific, pentru a vă forma o idee mai bună  cu privire la subiect, dar şi pentru a da consistenţă articolului. Iată care sunt cele mai bune canale YouTube de ştiinţă în limba română.

Separarea emisferelor creierului duce efectiv la dublarea personalităţii. Inventarea operaţiei a dus la câştigarea Premiului Nobel

Corpus callosum este mănunchi de fibre nervoase care conectează cele două emisfere ale creierului, permițându-le să comunice. În imaginea de mai sus puteți vedea o secțiune a creierului arătând jumătate de creier, după separare.

Observați că circumvoluțiunile se întind din partea de sus a creierului până ajung la zona albă din mijloc, corpus callosum. Acesta este singurul loc unde cele două emisfere cerebrale sunt conectate.

"Penseta optică" şi impulsurile laser ultra-rapide: două tehnici de manipulare a luminii care au obţinut Premiul Nobel

Fasciculele laser ţin celule vii pe loc. Fasciculele pot fi folosite pentru a roti celulele pentru o fotografiere de detaliu.

Lumea în care trăim este plină de lumină și aceasta este esenţială pentru a asigura viața pe planeta noastră. De aceea este mai mult decât firesc să onorăm trei oameni de știință care au inventat noi modalități de a folosi razele de lumină pentru a explora lumea.

Premiul Nobel pentru fizică din 2018 a fost acordat lui Arthur Ashkin, lui Gérard Mourou și Donnei Strickland pentru producerea unor instrumente din fascicule de lumină. Ashkin a câștigat jumătate din premiu pentru crearea unor "pensete optice", care sunt de fapt fascicule de lumină ce au capacitatea de a manipula obiecte minuscule, precum celulele sau atomii, în timp ce Mourou și Strickland au câștigat cealaltă jumătate pentru inventarea unei tehnologii care generează impulsuri laser ultrascurte și de înaltă intensitate, tehnologie folosită în chirurgia oftalmologică, științele materialelor, studierea proceselor foarte rapide și fizica plasmei, între altele.

Sindromul parietal. Pierderea abilităţii de orientare spaţială

Leziuni ale lobului parietal al creierului, în special în emisfera dreaptă, pot duce la probleme cu orientarea spaţială. Inteligenţa (abilitatea) spaţială este folosită atunci ne formăm harta mentală a unei zone sau atunci când ne imaginăm cum anumite forme se potrivesc împreună.

Fenomenul „fiascoului medical”. Sute de proceduri, dispozitive şi practici medicale, descoperite ca ineficiente

Impresia generală este că medicina modernă avansează în ritm alert, şi nu greşim crezând astfel. Antibioticul a înlocuit arsenicul, iar anestezia un glonţ ţinut între dinţi, pentru a da doar două exemple. Dar veştile nu sunt toate bune.

Rezistenţa şi supraconductorii, pe înţelesul tuturor

Care este diferenţa dintre un bec cu puterea de 100 W şi unul de 200 W? Ambele sunt alimentate la o tensiune de 110 V, deci conform ecuaţiei P = U•I singura explicaţie ar fi că pentru o putere de două ori mai mare, becul de 200 W  trebuie să “absoarbă” de două ori mai mult curent.

Prin analogie, un furtun pentru incendii şi altul pentru grădină sunt deservite de pompe care dau aceeaşi presiune (tensiune), dar prin furtunul de incendiu va curge mai multă apă, simplul motiv fiind că acesta este mai gros, prin urmare lasă să treacă mai multă apă. De asemenea, un râu mare şi adânc poate curge în acelaşi sens cu un altul mai mic, dar numărul de litri debitat de primul râu va fi mult mai mare.

Ce înseamnă să fii inteligent? Opt aptitudini (inteligențe) care extind înțelesul obișnuit al inteligenței

Dacă diverse părți ale creierului execută funcții diferite, ne putem aștepta ca oamenii să difere în ce privește talentul pe care-l au, excelând în zone diferite. Nimeni nu este bun la toate, iar cei mai mulți dintre noi manifestă slăbiciuni care corespund anumitor arii cerebrale.