Corpus callosum este mănunchi de fibre nervoase care conectează cele două emisfere ale creierului, permițându-le să comunice. În imaginea de mai sus puteți vedea o secțiune a creierului arătând jumătate de creier, după separare.
Observați că circumvoluțiunile se întind din partea de sus a creierului până ajung la zona albă din mijloc, corpus callosum. Acesta este singurul loc unde cele două emisfere cerebrale sunt conectate.
Atunci când corpus callosum este secționat, cele două emisfere cerebrale nu mai pot comunica între ele. Aceasta este operația de separare a emisferelor.
Operația de separare a celor emisfere cerebrale l-a avut ca pionier pe Roger Sperry, care a perfecționat procedura pe animale. În 1960 a început să fie aplicată pe oameni.
Doctorii au decis să decupleze cele două emisfere ale unui veteran de război de 48 de ani, sperând că astfel îl vor scăpa de convulsiile necontrolabile de care acesta suferea. Rezultatele au fost spectaculoase și semnificative pentru știința creierului, iar descoperirea i-a adus lui Sperry Premiul Nobel, la 20 de ani după prima operație.
Dar unii pacienți se comportau după operația de separare a emisferelor de parcă aveau două personalități. Într-un caz, un bărbat își trăgea pantalonii în sus cu o mână și în jos cu cealaltă. În altă situație, cu o mână își zgâlțâia violent soția, iar cu cealaltă încerca să-și apere soția.
Reuter-Lorenz și Miller, în 1998, au observat că pacienții cu emisferele separate chirurgical au două minți în același craniu, iar efectele nu sunt de neglijat, unii pacienți punând alimente cu o mână în coșul de cumpărături, iar cu cealaltă mână punându-le înapoi în rafturi.
Cu toate acestea, s-a observat că acest comportament se ameliora în timp, o emisferă având abilitatea de a inhiba tendințele celeilalte.
Corpus callosum, în roşu
Pacienții care urmau să fie operați erau testați înainte, pentru că s-a urmărit ca intervenția chirurgicală să fie aplicată doar în cazul acelor pacienți în care nimic altceva nu funcționa pentru a le elimina convulsiile.
Dar de ce este eficientă această operația de separare a emisferelor cerebrale împotriva convulsiilor incontrolabile? Activitatea epileptică se transmite între cele două emisfere, prin intermediul corpus callosum. Secționarea corpus callosum previne această comunicare între emisfere, reducând numărul și severitatea crizelor de convulsii.
Deși operația de separare a emisferelor este eficientă din punct de vedere a eliminării convulsiilor, reprezintă o procedură radicală și ireversibilă. După câțiva ani de la inițierea acestei proceduri pe om au fost identificate medicamente care reprezintă variante eficiente la operație; astfel, operația de separare a emisferelor a devenit rară.
Conștiința dublă
Cercetătorul Michael S. Gazzaniga, analizând 30 de ani de practică a separării emisferelor cerebrale a o observat ceva interesant: primii trei pacienți ai săi aveau capacitatea de a procesa limbajul în cele două emisfere. Majoritatea pacienților care au suferit intervenția chirurgicală puteau procesa limbajul doar cu emisfera dreaptă.
Pacienți erau uneori studiați cu un aparat care se folosea de o particularitate a organismului uman: faptul că fiecare ochi proiectează informațiile, pentru analiză ulterioară, în emisfera opusă (ochi stâng - emisfera dreaptă; ochi drept - emisfera stângă). Un pacient a fost așezat în fața unui ecran și i s-a afișat un X pe mijlocul ecranului. Lângă acest X s-a afișat rapid o imagine, astfel încât nu era timp pentru o mișcare a ochiului.
Folosind acest aparat, cercetătorii au putut trimite semnale către o emisferă sau alta, în funcție de unde au plasat imaginea pe ecran, la stânga ori la dreapta X-ului din centru.
Să presupunem că emisfera stângă vede un picior de găină, iar cea dreaptă vede o scenă de iarnă. Pacientului i se dă un test cu opțiuni multiple care constă din imagini ce ar putea avea legătură cu imaginile afișate. O variantă este o lopată, alta, un pui de găină.
Când i s-a cerut să indice ce simbol corespunde unei imagini de pe ecran, fiecare mână a indicat un simbol diferit. Mâna dreaptă a indicat puiul, pentru că pe partea dreaptă a ecranului se afișase piciorul de găină. Mâna stângă a indicat lopata, pentru că emisfera dreaptă a văzut doar scena de iarnă.
Să repetăm: emisfera stângă, care controlează vorbirea, vede doar piciorul de găină. La întrebarea de ce mâna stângă (controlată de emisfera dreaptă) a indicat lopata, pacientul (emisfera stângă) nu a știut să răspundă. Dar a inventat rapid un răspuns: ”trebuie să cureți după acești pui de găină”.
Acesta este un exemplu de raționalizare: o explicație falsă, dar rațională. Răspunsul vine spontan, ceea ce indică un talent bine consolidat al omului.
Probabil că adesea nu avem nicio idee de ce un eveniment neuronal apare; de exemplu, nu știm cauza unui gând ori a unui anumite sentiment. Dar dacă trebuie să ne explicăm comportamentul, vom veni cu ceva care să sune rezonabil.
În articolul său din 1998 în care analizează cei 30 de ani de intervenție chirurgicală asupra emisferelor creierului, Gazzaniga a menționat tendința emisferei stângi de a fabula ori furniza răspunsuri aparent raționale. Acesta a mai observat că, în cazul pacienților cu emisferele cerebrale separate chirurgical, emisfera stângă (responsabilă de vorbire) este capabilă să furnizeze rapid motivații pentru activități neexplicate controlate de emisfera dreaptă.
— ••• —
Articolul este parte din cartea "Introducere în psihologie" de Russell A. Dewey
CUPRINS
(Cap.2: Sistemul nervos uman) - (Partea 2: Neuropsihologia) - Separarea emisferelor
