Uraganul Dorian
Ne-am obişnuit ca în fiecare an să auzim de uragane care lovesc America. Dar de ce nu auzim de uragane care se năpustesc asupra Europei? Pare că Europa are ceva ce America nu are, care o oferă o bine-venită protecţie. Despre ce poate fi vorba?
Dacă nu vă e clar ce este un uragan, începeţi prin a citi articolul nostru despre uragane: Ce este un uragan? şi puteţi continua cu articolul: 10 lucruri pe care nu ştiaţi despre uragane, unde veţi afla şi care este diferenţa dintre uragane, taifunuri şi cicloane.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Terra
Incendiile din Pădurea Amazoniană au atras atenția în toată lumea în ultimele zile. Revenirea defrişărilor masive, care scăzuseră cu peste 80% în urma unui vârf în 2004, este alarmantă din mai multe motive. Pădurile tropicale adăpostesc multe specii de plante și animale care nu se găsesc în altă parte a lumii. Ele sunt locuite de indigeni și conțin depozite enorme de carbon, stocate în lemn și alte materii organice, care altfel ar contribui la criza climatică.
Unele relatări media au sugerat că incendiile din Amazonia afectează și rezervele de oxigen atmosferic pe care îl respirăm. Președintele francez a scris pe Twitter că „Pădurea tropicală Amazon - plămânii care produc 20% din oxigenul planetei noastre - a luat foc”.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Terra
Vă invităm la o introducere în clima terestră, în cinci episoade video. În primul episod veţi face cunoştinţă cu forţele din afara planetei; forţe care au un efect direct asupra climei Pământului. De unde vine toată energia care alimentează vremea? Ce cauzează fluxul şi refluxul?
Apoi veţi afla informaţii interesante despre atmosfera terestră. Din ce este făcută atmosfera şi cât de mare este aceasta de fapt? Ce sunt curenţii atmosferici şi care este rolul acestora?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Terra
Lungimea zilei Pământului este în creștere. Când Pământul s-a format acum 4,6 miliarde de ani, ziua avea aproximativ șase ore. După circa 4 miliarde ani viteza de rotație în jurul proprie axe a scăzut simţitor, iar durata unei zile ajunsele la circa 21,9 ore.
Astăzi, ziua medie este de 24 de ore, dar crește cu aproximativ 1,7 milisecunde în fiecare secol.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Terra
Fizicienii a un răspuns simplu la această întrebare: aceștia nu își păstrează forma. Cu toții știm că norii sunt formați din aer cu un conținut ridicat de umiditate. Însă, ce poate fi surprinzător este că și mediul transparent ce înconjoară formațiunile noroase are de obicei același nivel de umiditate. Astfel, în momentul în care urmărești mersul norilor pe cer, nu observi doar niște picături de apă înconjurate de aer uscat, ci o cantitate mare de aer umed din care o anumită fracțiune a trecut prin punctul de condensare și a devenit vizibil.
- Detalii
- de: askamathematician.com (traducere: Andreea Angelescu)
- Terra
Temperaturile pe Terra pe 13 iulie 2019 (grade Celsius)
Activitățile umane influențează clima la scară globală, dar există o serie de mecanisme interconectate care joacă un rol important în evoluția climei.
Nu e nicio îndoială că au fost modificări majore ale climei pe Terra, chiar înainte de apariția speciei umane. În cei 4,6 miliarde de ani de la formare, Terra a cunoscut diverse extreme, de la perioade când suprafața terestră era aproape complet acoperită cu gheață, la perioade când Oceanul Arctic a atins temperaturi de 23 oC.
- Detalii
- de: Mike Follows
- Terra
Astronauţii de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (SSI) par că plutesc în interiorul staţiei, dar care e cauza?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Terra
Reprezentare 3D a zonei Vrancea, scoțând în evidență blocul litosferic scufundat în manta și cutremurele ce au loc în cadrul acestuia. Credit: mobee.infp.ro
România este o ţară cu potenţial seismic ridicat, cutremurele din secolul al XX-lea ducând la mii de victime. Practic în orice moment se poate produce un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 în Zona Seismică Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km. Pregătirea pentru un astfel de cutremur ar trebui să fie o prioritate pentru autorităţile statului. Iar Zona Vrancea nu este singura în care pot avea loc cutremure cu potenţial distructiv, după cum veţi putea vedea în continuare.
Cutremurul este rezultatul unei eliberări bruşte de energie în scoarţa Pământului, energie creată de mişcări ale plăcilor tectonice, vulcani în activitate, alunecări de teren, explozii nucleare controlate ori nu. La aceste cauze se poate adăuga impactul cu corpuri cosmice, cum ar fi: meteoriţi, comete sau chiar asteroizi. Energia astfel produsă se transmite prin sol prin intermediul undelor seismice.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Terra
Vulcanul Popocatépetl (2012)
Vulcanii au capacitatea de a transforma suprafaţa terestră. În 1963, de exemplu, pescarii din Islanda au putut, practic, fi martorii naşterii unei noi insule în apropierea coastei insulei, denumite Surtsey, ca urmare a activităţii vulcanice. În esenţă, activitatea vulcanică constă în migrarea magmei din interiorul Pământului către suprafaţa crustei terestre. Cauzele formării şi mişcării magmei către suprafaţă sunt: procesele tectonice, căldura internă a Terrei şi mineralele radioactive din interiorul Pământului.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Terra
Am început anul 2016 cu erupţii. Atât în Chile, cât şi în Indonezia au erupt vulcani după mai mult de 10 ani de "hibernare". Asta după ce în aprilie 2015 vulcanul Calbuco, din Chile, a erupt după mai mult de 40 de ani de "linişte", experţii din domeniu emiţând avertizări cu mai puţin de 2 ore înainte de erupţie. Într-o eră a monitorizării globale prin intermediul sateliţilor şi a reţelelor extinse de monitorizare la sol, de ce nu putem încă prezice în mod riguros erupţiile vulcanilor?
- Detalii
- de: David Pyle
- Terra
Delphi, Grecia
În ultima decadă a avut loc o revoluţie tăcută în arheologie, în urma căreia arheologii deţin capabilităţi de a vedea prin pământ fără a săpa. Progresele din geofizică, chimia solului şi cu privire la teledetecţie facilitează descoperirea mai rapidă a siturilor străvechi. În acest articol vom vorbi despre şase instrumente utilizate în arheologie pentru identificarea acestor situri.
- Detalii
- de: Mark Horton şi Volker Heyd
- Terra
Păduche de lemn (Armadillium sp.)
Ținută sub tăcere de mai mulţi ani, descoperirea accidentală a unor specialişti români ce realizau studii geodezice în anul 1986 pentru amplasarea unei termocentrale în apropierea Mării Negre, la Mangalia, Peştera Movile avea să fie considerată una dintre cele mai mari descoperiri ale secolului ce revoluţiona complet teoriile asupra apariţiei vieţii pe pământ.
- Detalii
- de: Agerpres
- Terra
Astronauţii de pe Staţia Spaţială Internaţională au privilegiul de a observa Pământul de la sute de kilometri înălţime (între 330 şi 435 km). De acolo, diverse fenomene cu care suntem obişnuiţi par diferite. Iată câteva exemple: furtunile şi fulgerele ce le însoţesc, răsăritul şi apusul, mişcarea stelelor şi a galaxiei noastre, ploaia de meteori sau aurora polară. În plus, astronauţii de pe SSI, atunci când închid ochii, văd flashuri de lumină, cel mai probabil provocate de raze cosmice care interacţionează cu diverse părţi ale corpului implicate în actul vederii.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Terra
Probabil că toţi cititorii acestui site ştiu că apa mărilor şi a oceanelor este sărată. În schimb apa râurilor şi a fluviilor nu este. Unele lacuri au apă dulce, altele apă sărată. Dar de ce este aşa? Ce generează aceste diferenţe? De unde toată sarea aceasta şi de ce ajunge doar în anumite ape?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Terra
În primăvara anului 2010 spărgătorul de gheaţă Polarstern (n.t. în traducere Steaua Polară) s-a întors din apele Pacificului de Sud cu o comoară ştiinţifică - sedimente oceanice provenite dintr-o parte aproape neexplorată anterior din Marea Polară de Sud. Ceea ce pentru un nespecialist arată ca un eşantion de noroi care poate trece neobservat, pentru cercetătorii istoriei geologice reprezintă o arhivă valoroasă din care se poate reconstitui istoria climatică din zonele polare după mai mulţi ani de analize amănunţite.
- Detalii
- de: Phys.org
- Terra
