Centralele nucleare folosesc puterea radioactivităţii, adică a emisiei de radiaţii specifice unor anumite tipuri de atomi. Pentru a afla cum funcţionează o centrală nucleară puteţi citi acest articol. Dar radiaţiile sunt periculoase, nu? Cât de periculos este să lucrezi într-o centrală nucleară? Cât de periculos este să locuieşti în apropierea unei centrale nucleare?

O centrală nucleară este o instalaţie complexă de producere a energiei electrice din energia termică obţinută prin iniţierea şi întreţinerea unei reacţii nucleare de fisiune controlată în lanţ, proces realizat într-un reactor nuclear.

Cui nu i se întâmplă să închidă o pagină web, iar apoi să vrea să se întoarcă acolo şi să nu-mi mai aducă aminte exact adresa?

Există cel puţin două soluţii. Una este aceea de a intra în History şi să identifici pagina dorită. Ia timp şi e enervant.

Dar există o combinaţie de taste care aduce vechile site-uri accesate la lumină, unul câte unul: CTRL+SHIFT+T.

E păcat să nu ştiţi şi să nu utilizaţi acest shortcut.

Nu sunt mulţi cei care ştiu că, în fapt, aproape 100% din traficul de date între diversele continente ale lumii este asigurat de o reţea vastă de cabluri subacvatice, ce traversează oceanele şi mările Terrei. Aceste cabluri sunt aşezate pe fundul oceanelor / mărilor. Aceste cabluri sunt groase cât un furtun de grădină şi asigură transferul datelor Internet, telefonie şi (parte din) transmisii TV între continente, cu viteza luminii. Un singur cablu poate transporta zeci de terabiţi de informaţie pe secundă.

Un studiu realizat în anul 2012  de către Consiliul Internaţional privind Transportul Ecologic a dezvăluit că valoarea consumului real de carburant al autovehiculelor este cu 21% mai mare decât cea indicată de către producători. Prin comparaţie, în anul 2001 diferenţa era de doar 8%. De ce există această diferenţă dintre consumul real şi cel teoretic, afişat de producătorii de autovehicule?

De câţiva ani cele mai multe maşini noi afişează, pe lângă alţi parametri de funcţionare, şi consumul instantaneu (sau instant). Probabil că principala utilitate a acestui indicator este aceea de a-l informa pe conducătorul auto despre modul în care stilul său de condus afectează consumul şi, la viteze constante, care este consumul de combustibil al maşinii. Astfel, se poate face, de exemplu, diferenţa dintre consumul la o viteză de 90-100 km/h, când consumul, de regulă, este rezonabil şi la o viteză de 130-140 km/h, când consumul creşte simţitor.

Instalaţia de ungere a unui automobil are rolul de a asigura lubrifierea componentelor aflate în mişcare ale motorului. De asemenea, această instalaţie asigură filtrarea uleiului de motor, circularea acestuia în cadrul unui circuit închis, precum şi răcirea uleiului. La ce ajută ungerea componentelor dinamice ale motorului? Se micşorează frecarea dintre suprafeţele pieselor (de exemplu, dintre pistoane şi cilindrii). 

Instalația de răcire a motorului are scopul de a menține un regim de temperatură adecvat unei bune funcționări a motorului. Temperatura de 1.800-2.000 de grade Celsius din interiorul cilindrilor afectează procesul de ungere, alterează proprietățile mecanice ale pieselor conjugate, putând în final să le gripeze sau să le strice. Prin sistemul de răcire intervine se preia şi transmite în mediu 20-30% din căldura pieselor motorului, asigurând temperatura optimă, de 85-90°C.

După ce într-un articol anterior am vorbit despre funcţionarea motorului cu aprindere prin compresie (motorul diesel), astăzi vorbim despre motorul cu aprindere prin scânteie (motorul pe benzină). Motorul cu aprindere prin scânteie electrică se numeşte astfel, întrucât amestecul de combustibil şi aer, comprimat în interiorul cilindrului, se aprinde de la o scânteie electrică.

Mecanismul motor (denumit şi mecanism bielă-manivelă ori manivelă-piston) are rolul de a transforma mişcarea de translaţie a pistonului, rezultată în urma arderii carburantului, în mişcare de rotaţie continuă a arborelui cotit. În acest articol vă invităm să urmăriţi o animaţie simplă a funcţionării, în esenţă, a acestui mecanism. De asemenea, vă prezentăm principalele componente ale mecanismului motor şi rolul acestora.

Cel mai răspândit tip de motor folosit la automobile este cel cu ardere internă cu piston. Acest motor transformă presiunea degajată prin arderea combustibilului utilizat în lucru mecanic (care, finalmente, după introducerea într-o treaptă de viteză, înseamnă rotirea roţilor autovehiculului).

Parametrii principali sunt definiţi de caracteristicile constructive şi de calităţile tehnice de exploatare ale automobilului. Aceştia au importanţa lor bine stabilită în evaluarea automobilului şi mai ales în evaluare comparativă atunci când, de pildă, doriţi să achiziționați o nouă maşină.

Transmisia automobilului are rolul de a transmite momentul motorului la roţile motoare. Aceasta este compusă din ambreiaj, cutia de viteze, transmisia longitudinală, transmisia principală,diferenţialul, arborii planetari şi transmisia finală. Vă invităm ca, în cadrul a două videoclipuri foarte scurte, să urmăriţi cum funcţionează tot acest mecanism al transmisiei.

Începem astăzi o serie de articole dedicate explorării autovehiculului. Fie că sunteţi, fie că nu sunteţi pasionaţi de acest subiect, articolele privind construcţia şi funcţionarea unui autovehicul pot prezenta interes pentru orice persoană curioasă privind terminologia auto, pe care o auzim, la urma urmelor, la orice mecanic, atunci când ne reparăm maşina. Fără a intra în detalii foarte tehnice, vom încerca să descriem automobilul, pe înţelesul tuturor, utilizând videoclipuri excelent realizate de profesionişti.

Pentru cei mai mulţi care nu au programat niciodată, învăţarea programării computerelor pare o sarcină de o dificultate ieşită din comun. Cu toate acestea, graţie apariţiei unor surse foarte bune în spaţiul online astăzi este mai uşor ca niciodată să înveţi, de unul singur, programarea. Am început să învăţ să programez de curând şi pot spune că să înveţi cât să-ţi creezi propriul prototip (propria aplicaţie) nu este atât de greu pe cât poate părea. În fapt, dacă vrei să ai un prototip funcţional în două luni, fără a sări însă vreo zi fără a lucra, este complet la îndemână.

ShazamMulţi dintre noi folosim serviciul de identificare muzicală Shazam atunci când auzim cântece necunoscute ori al căror titlu ne scapă pe moment. În definitiv, este destul de simplu să deblocăm telefonul inteligent, să deschidem o aplicaţie şi să lămurim misterul muzical în numai câteva secunde. Dar cum anume reuşeşte aplicaţia Shazam să ne ofere informaţiile dorite atât de rapid?

Probabil că nu sunt mulţi cei care ştiu ce informaţii culege Google despre noi şi ce informaţii obţine pe baza analizei comportamentului nostru online. În acest articol vom discuta exact despre acest lucru: cum să descoperi ce ştie Google despre tine. În plus: cum să eviţi ca Google să mai culeagă date despre tine. Google îţi oferă motorul de căutare, gratuit, serviciul de e-mail Gmail, gratuit, Google Maps, gratuit, YouTube, gratuit, pentru a menţiona doar cele mai importante servicii. Dar această gratuitate vine cu un preţ: Google culege informaţii despre tine, pe baza comportamentului tău online.

PacemakerUn număr din ce în ce mai mare de dispozitive electronice sunt interconectate. Trăim acum zorii erei Internetului lucrurilor. Conectivitatea începe să fie din ce în ce mai prezentă, de la întrerupătoare de curent şi încuietori de uşi la maşini şi dispozitive medicale. Această evoluţie a lucrurilor nu poate fi oprită. Dar cum stăm cu securitatea şi implicaţiile privind viaţa privată? Este un pacient care are implantat un pacemaker ce poate fi controlat de la distanţă în pericol de a fi atacat cibernetic?

Wireless Network WatcherWireless Network Watcher este un program simplu şi gratis de utilizat, care funcţionează pe sistemul de operare Windows XP şi pe cele mai noi care vă poate ajuta să detectaţi calculatoarele şi celelalte dispozitive conectate la internet prin intermediul ruterului dvs. wireless. Porniţi-l şi asiguraţi-vă că nu e nimeni altcineva în afară de dvs. conectat la reţeaua dvs. wi-fi. Dacă descoperiţi vreun intrus, o simplă schimbare de parolă ar trebui să fie suficientă pentru a-i zădărnici planurile şi a rezolva problema.

Industria aviatică se aşteaptă la o creştere de 7 ori a traficului aerian până în 2050 şi la o creştere de 4 ori a emisiilor de gaze cu efect de seră, dacă nu intervin schimbări fundamentale între timp. Dar cât de radicale ar trebui să fie aceste schimbări şi care vor fi efectele acestora asupra avioanelor? Pasul fundamental pe care l-ar putea face industria aviatică ar fi acela de a construi şi utiliza avioane comerciale electrice.


 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro