Îmi imaginez că ești într-o relație romantică. La o cafea, te întrebi așa: de ce simt că îl iubesc și urăsc simultan? Sau te afli de câțiva ani într-un parteneriat, iar romantismul e deja plecat peste hotare laolaltă cu dorința sexuală. Și te întrebi: de ce mai rămân cu el? Greu de explicat.

Urmează ca mașinăria cognitivă să fabrice motive. Să-ți povestesc tragicomedia în baza unui excelent textbook de psihologie socială*. Cercetarea experimentală arată că pe măsură ce analizezi motivele, atitudinea tinde să se schimbe, deoarece (a) mintea conștientă fabrică motive ce nu prea reflectă ceea ce simți și (b) începi să te încrezi că așa simți potrivit cu motivele (efectul de corespondență).

Într-un studiu, Wilson și Kraft (1993) le-a cerut studenților implicați în relații romantice să scrie de ce lucrurile sunt așa cum sunt cu partenerii lor. Poți ghici ce s-a întâmplat cu atitudinea lor vizavi de relație? Asta i-a făcut să-și schimbe atitudinea vizavi de cum merg relațiile lor. Să vezi cum! Dacă au scris motive pozitive, au devenit mai pozitivi, iar dacă au scris motive negative, ghici ce!, au devenit mai negativi. Asta nu e tot, de-abia acuma vine nucleara, după cum se scrie la știrile tabloide. Surpriza e că peste timp, efectele analizei de motive dispar, iar atitudinea inițială „dificil de explicat” se întoarce.

Implicații? Dacă o persoană ia o decizie serioasă imediat după analiza motivelor, cum ar fi despărțirea de iubițel, s-ar putea să fie o decizie regretabilă. Cum așa? Deoarece, în analiza motivelor, oamenii tind să se concentreze pe ceea ce e ușor de pus în cuvinte și, simultan, să ignore ceea ce e dificil de explicat.

Creierul preferă să substituie (inconștient) întrebări dificile cu unele simple. În acest fel poate răspunde cu efort minim. Însă acele sentimente greu explicabile contează pe termen lung. De obicei, ele se întorc după o vreme. Asta înseamnă să te lupți din nou cu ele. Sigur, nu vrei asta.

Merită să reții că e dificil (și chiar imposibil) ca să aflăm exact ceea ce simțim. Mare atenție și la unii psihoterapeuți – specialiști în introspecție sau căutarea de motive și cauze psihice. Analizarea motivelor pentru care simți așa cum simți poate fi periculoasă. Poți lua decizii pe care, ulterior, să le regreți.



* Elliot Aronson, Timothy D. Wilson, Robin M. Akert & Samuel R. Sommers. Social Psychology (Ninth Edition). Pearson, pp 120-130.

Articol preluat de pe blogul SasSeramis, cu acordul autorului
Credit imagine:
depositphotos.com 

 

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Ești „vizitator” ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Dacă găsești util site-ul, ne poți ajuta cu o donație!


Contact
| T&C | © 2022 Scientia.ro