Credit imagine: NewYorkPost
Conceptul de „idee de lux” (eng. luxury belief) a fost inventat de scriitorul american Robert Kim Henderson. Acesta a avut o copilărie dificilă. A avut o mamă născută în Seul, iar tatăl, pe care nu l-a cunoscut, avea origini mexicane și spaniole. Mama era dependentă de droguri, așa că a crescut în orfelinate în California de la vârsta de 3 ani până la vârsta de 7 ani, când a fost adoptat de o familie din același stat, care a divorțat ulterior.
Henderson a intrat în Forțele Aeriene ale SUA după liceu, iar după a urmat Universitatea Yale cu sprijinul statului (beneficiu legal pentru veterani), unde a obținut o diplomă în psihologie. Ulterior și-a luat doctoratul în psihologie la Cambridge.
Conceptul care l-a făcut faimos pe Henderson este cel de „idei de lux”, care sunt idei care conferă status membrilor claselor superioare, dar care afectează membrii claselor inferioare.
Henderson și-a explicat conceptul într-un articol publicat în New York Post. Iată care sunt principalele idei:
1. O fostă colegă de facultate i-a spus că „monogamia este depășită”, nu e bună pentru societate, aceasta fiind însă dintr-o familie bogată, lucrând la o mare companie de tehnologie și având în intenție să se căsătorească, deși a insistat că nu ar trebui să fie pentru toată lumea căsătoria.
2. În trecut, americanii din clasele superioare își afișau statusul social prin bunurile de lux pe care le dețineau, acum prin ideile de lux.
3. O opinie de lux este aceea că toate structurile familiale sunt egale. Dar asta nu este adevărat, pentru că o familie cu doi părinți are avantaje clare pentru copii.
4. Ideea de lux cu privire la căsătorie a erodat familia, rata căsătoriilor celor bogați păstrându-se identifică peste decenii, dar nu și cea a celor săraci, care a scăzut.
5. O altă idee de lux este aceea că religia este irațională și dăunătoare. Dar dacă cei bogați, în număr mare atei sau non-religioși, au resursele pentru a evolua în afara unei religii, cei săraci găsesc în locurile de rugăciune un loc esențial pentru conexiunile sociale și formarea de comunități.
6. O altă idee de lux este aceea că deciziile individuale nu contează prea mult. Mai mult contează forțele sociale și norocul. Mesajul cheie este că ceea ce ți se întâmplă în viață este dincolo de controlul tău, ceea ce avantajează pe cei bogați.
7. O altă idee de lux este ce cu privire la „privilegiul de a fi alb”. Membrii claselor bogate susțin că diferențele dintre rase au la bază avantajele istorice ale albilor. Dar, în fapt, americanii de origine asiatică sunt mai educați, câștigă mai mult și trăiesc mai mult decât albi. Dar albii vorbesc despre „privilegiile albilor” pentru că în felul acesta își consolidează statusul social. Dacă vor apărea legi care să combată privilegiile albilor, cei care vor fi afectați vor fi albii săraci.
8. Cei bogați urmează să defăimeze și alte valori, inclusiv pe unele pe care le apreciază foarte mult, doar pentru a câștiga din punct de vedere al statusului.
Cât adevăr este în ipoteza lui Henderson?
Am avut de gând de mai multe ori să scriu despre acest subiect. Doar că nu am fost convins că are prea multă substanță.
Pe de-o parte, exemplul dat cu fosta sa colegă de facultate nu este convingător, pentru că e vorba despre... o colegă. Nu poate fi echivalentul unui fenomen de masă. Iar date suplimentare nu știu să existe.
Pe de altă parte, nu am văzut un fel de program național al celor bogați care să discrediteze căsătoria, prin filme, articole de presă șamd. Cred că, așa cum e cazul în restul lumii, și în SUA tinerii se gândesc cu speranță la o căsătorie fericită. Nu toți, dar majoritatea.
Ideea că familia în orice structură, monoparentală sau nu, e același lucru - nu stă în picioare, pentru că nu văd cine ar crede așa ceva. Doi părinți înseamnă mai mulți bani, împărțirea timpului alocat copiilor între părinți șamd. Și nu am văzut propagandă masivă pentru această echivalență necredibilă. Cum se propagă această idee de lux?
Ideea că religia este irațională și dăunătoare, într-adevăr, o regăsești printre intelectuali, care sunt, de regulă, din pătura superioară a societății. Dar este vreo campanie universală împotriva religiei? Sau cel puțin în SUA? Mi se pare că pretutindeni subiectul religiei este tratat cu mănuși, așa cum și trebuie. Și dacă ar fi vreun „program” anti-religie, ar renunța cei credincioși la credința lor pentru că le-ar spune nu știu ce intelectual că Dumnezeu nu există? Nu mi-e clar, din nou, mecanismul social prin care cei bogați ar submina religia în SUA.
Ideea că deciziile individuale nu contează ar fi, într-adevăr, o idee abstractă specifică claselor educate. Dar, tocmai pentru că este destul de abstractă, nu cred că ar prinde la clasele de jos. O idee de acest tip mi se pare cea conform căreia omul nu are liber-arbitru. Dar nu am văzut pe nimeni să renunțe la a lua decizii doar pentru că sunt câțiva filozofi și oameni de știință care susțin o atare stupizenie.
În fine, ideea cu privire la privilegiul de a fi alb. A fost o mișcare în SUA care a tot vorbit despre asta. Nu mi-e clar dacă ea a fost inițiată și susținută exclusiv de către albi bogați. Cum nu mi-e clar dacă această mișcare a avut în spate, așa cum pare că susține Henderson, doar viclenia albilor bogați, care urmăresc să obțină/ mențină un status social ridicat.
Nu aș vrea să pară că sunt totalmente în dezacord cu Henderson. Într-adevăr, sunt idei ridicole susținute de pătura de sus în orice țară. La urma urmelor cele mai stranii idei, precum comunismul, au fost susținute întâi de intelectuali, apoi, în oarecare măsură, de cei săraci. În URSS, de exemplu, la căderea comunismului, intelectualitatea era mai legată de comunism decât muncitorii, care nu vedeau decât partea urâtă a sistemului (munca, sărăcia, corupția șamd.).
Mi se pare că argumentația lipsește deocamdată în expunerea conceptului de „idei de lux”. Henderson a publicat o carte biografică anul acesta, „Troubled: A Memoir of Foster Care, Family, and Social Class”, în care ar vorbi și despre cum a ajuns la conceptul său de „idei de lux”. Dacă o să reușesc să o citesc și găsesc acolo o argumentație convingătoare, o să revin cu un nou articol.
