Am început să scriu pe acest site acum 14 ani. A fost și a rămas un hobby, obiectivul inițial fiind acela de a pune undeva, într-o formă ușor digerabilă, pentru mai târziu, ce am aflat despre lume.

Ascunse în cele aproape 9 mii de articole (circa 20 de cărți, dacă e să punem împreună paginile) sunt multe lucruri extraordinare pe care le-am aflat cu uimire și le-am făcut publice pe site cât mai explicit cu putință.

Iată câteva, unele complet contraintuitive, care mi se par extraordinare și despre care cred că ar trebui cunoscute de oricine vrea să înțeleagă mai bine cum funcționează lumea.


1. Nimic nu are viteză în univers, dacă nu este pus în relație cu ceva. Când aud fizicieni cum spun că, de exemplu, Calea Lactee se deplasează prin spațiu cu x milioane km / h, îmi dau seama că fizica e pentru ei ca o poezie într-o limbă necunoscută: o recită bine, dar nu înțeleg nimic.
În spațiul gol interstelar, unde nu ai nimic în jur, nu ai cum spune dacă te deplasezi sau nu (nu are sens ideea de deplasare) și nici în ce direcție. Doar în raport cu un alt obiect există viteză. Accelerația este cu totul alt „animal”.

2. Accelerația apare ca urmare a exercitării unei forțe (ca, de exemplu, atunci când cineva te împinge ori apeși pedala de accelerația a mașinii). Într-un câmp gravitațional, cum ar fi cel al Pământului, nu există nicio accelerație, pentru că nu există nicio forță (gravitația, după Einstein, nu este o forță) care să te împingă spre sol.
Prin urmare, dacă ai fi aruncat dintr-un avion, nu ai accelera către sol (nu ai simți nicio forță exercitată asupra ta).
În absența frecării cu aerul și legat la ochi, ar fi imposibil să spui că te deplasezi, în fapt, pentru că nu ai simți nimic. Acest lucru explică și de ce dacă dai drumul unei bile de 1000 kg și unui ac de la o altitudine de 1 km de deasupra solului, amândouă vor ajunge exact în aceeași secundă la sol (în absența frecării).

3. Nicio teorie a fizicii nu va putea explica cum a început totul. Ipoteza apariției universului printr-un eveniment primordial denumit Big Bang explică cel mult evoluția universului de la un moment dat încolo. Orice încercare de a merge mai departe, de a afla cum a început realmente totul se lovește, înainte de orice, de limitele propriei minți, care nu poate funcționa decât pe baza unui raționament de tip cauză și efect. Pur și simplu nu ne putem imagina ceva care să fi fost primul lucru, pentru că vom întreba: cum apărut acesta? Și nu vom ști cum să răspundem.

4. Modul în care gândește omul, bazat pe o relație deterministă între evenimente care succed unul din altul, face subiecte importante pentru noi, fără posibilitatea unui răspuns. De exemplu, subiectul liberului-arbitru, despre care se scrie enorm, unii fiind în tabăra lui „nu există liber-arbitru”, alții a lui „sigur că există liber-arbitru”, este unul nerezolvabil, pentru că nu dispunem de instrumentul necesar (abilitățile mentale) pentru a face asta.
Cum să arăți cum funcționează ceva care prin definiție este nedeterminist cu ajutorul rațiunii (adică a unor judecăți prin excelență deterministe, de tipul: asta duce la ailaltă)?

5. Diferența pe care o facem între minte și corp ori între minte și materie este una care ține de istorie, nu de natura lucrurilor.
În fapt, creierul este mintea, iar orice interacțiune cu mediul ne schimbă un pic creierul / mintea.
Orice gând înseamnă o schimbare a creierului / minții. De aceea, în fapt, aspecte aparent misterioase, precum efectul placebo, nu sunt atât de misterioase dacă înțelegem acest lucru evident.


6.
Mintea umană nu se va putea transfera niciodată pe un computer. Pentru că mintea umană nu există ca entitate separată de activitatea neuronală. Mintea este creierul, nu este ceva separabil de creier. Faptul că putem înregistra semnale electrice generate în creier nu înseamnă că putem capta „mintea”, ci că înregistrăm o „manifestare” a activității cerebrale. Dar aceste date sunt „moarte”, nu pot „învia” și funcționa ca o minte umană odată urcate pe un hard-disk.

7. Există o știință bine consolidată în ce privește alimentația omului. Iar toată știința se poate reduce la următoarea afirmație: „Mănâncă, dar nu prea mult. În special plante și fructe. Redu consumul de pâine albă, orez alb și cartofi. Consumă cereale integrale și orez brun. Evită dulciurile și alimentele procesate”.

8. Cea mai rațională abordare cu privire la locul nostru în univers este agnosticismul. Agnostic este cel care, aflat în fața unei probleme insolubile, spune: „nu știu / nu pot ști”.
Această abordarea este cea potrivită pentru o ființă pentru care cunoașterea absolută nu este posibilă pentru că are limitări fundamentale, de nedepășit, ale capacității de cunoaștere.

9. Odată ce lucrurile nu mai pot fi observate în mod direct (sunt în afara spectrului vizibil, cel receptat de aparatul vizual uman), observarea devine mediată. Și accesul la „realitate” este tăiat.
De aici apar o mulțime de probleme și confuzii: nu știm dacă un electron este o particulă sau o undă (deși spunem că este și una și alta), nu știm cum am putea explica misterul experimentului cu două fante (când o particulă, ca un foton, pare că se comportă și ca undă, și ca particulă, în funcție de cum efectuăm măsurătorile).
Sigur, și vederea umană înseamnă tot un acces mediat la natură, dar lucrurile la care avem astfel acces tind să se comporte în moduri pe care le înțelegem.

10. Nicio teorie a fizicii nu explică realitatea, ci doar descrie matematic relațiile dintre lucruri. Avem o teorie consolidată a particulelor elementare, dar nu știm care este natura acestora. Avem o teorie solidă a gravitației (relativitatea generală), dar nu știm nimic despre mecanismul intim al naturii (cum anume generează un obiect cosmic gravitație în jurul său).

Sigur, lista poate continua. Vă invit să o completați printr-un comentariu. Aceste zece descoperiri făcute de-a lungul anilor au venit rapid, atunci când mi-a venit ideea acestui articol. Cu siguranță mai sunt multe alte idei pe care le-aș fi putut prinde aici. Poate într-un articol viitor.

Notă: Pentru cei ajunși recent pe site: toate ideile prezentate mai sus sunt analizate pe larg în articole scrise de-a lungul timpului. Dacă sunteți interesat de unul anume, iar rezultatul căutării pe site nu vă mulțumește, solicitați linkul către subiectul care vă interesează printr-un comentariu.

Credit imagine: depositphotos.com

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.
  • This commment is unpublished.
    Cristian M · 1 years ago
    Felicitari , admiratie si onoare pentru cea mai generoasa si autentica forma de jurnalism de stiinta din Romania zilelor noastre !
    Chapeau Iosif Asturian !
  • This commment is unpublished.
    guest · 1 years ago
    apropo de pct 2, ce este g=9,81m/s2...?
    • This commment is unpublished.
      Iosif A. · 1 years ago
      @guest Este accelerația gravitațională, cf teoriei gravitației a lui Newton.
      Einstein propune o altă teorie a gravitației, relativitatea generală, mai precisă, care înlocuiește teoria newtoniană.
      În relativitatea generală „accelerația” nu mai există.
    • This commment is unpublished.
      guest · 1 years ago
      @Iosif A. ce bine, înseamnă că putem sări din avion cu relativitatea generală în loc de parașută :-) dacă tot dispare g.
    • This commment is unpublished.
      Iosif A. · 1 years ago
      @guest Relativitatea generală nu spune că poți sări din avion fără parașută. Doar explică mai precis decât Newton gravitația.