Visele apar atât în somnul REM, cât şi în cel non-REM, pentru că visul se referă la procesele mentale pe care o persoană le poate relata la trezire. Aparent, perioadele REM stimulează visele, căci somnul REM este o stare foarte activă însoţită de schimbări biologice.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Cercetătorii somnului diferenţiază multiple faze ale somnului care se succed într-un ciclu ce se repetă de trei, patru ori pe noapte. Fiecare ciclu ţine aproximativ o oră şi jumătate. Un grup de cercetători a propus în 1937 divizarea ciclului în 5 stadii identificate de EEG.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Deşi descoperirea somnului REM a avut în cele din urmă un impact puternic asupra cercetării somnului, relatarea iniţială referitoare la legătura dintre somnul REM şi vise a fost întâmpinată cu „o explozie de apatie” în comunitatea ştiinţifică. (Lubin, 1974).
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Somnul este numit câteodată treimea uitată a existenţei. El reprezintă o stare alterată de conştiinţă pe care o experimentăm, iar de cele mai multe ori o uităm, aproape în fiecare noapte. În prima jumătate a secolului XX se pare că somnul a fost uitat şi de psihologi.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Într-un articol puţin observat din 1963, Ulric Neisser a notat: „Mulţi scriitori au distins două tipuri de procese mentale”. Unul dintre ele este bine ordonat, uşor de descris şi controlat prin intermediul proceselor conştiente, precum planificarea.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Cele două modalităţi de gândire au fost redescoperite în anii 90. Raichle (1994), scriitor la Annual Reviews of Psychology, a verificat dovezile de la experimentele cu scanări ale creierului şi a ajuns la concluzia că există în creier două traiectorii distincte de procesare.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
O descoperire bazată pe scanarea creierului este că o zonă din creier numită girusul cingular anterior, situat în lobii frontali, puţin mai sus de nivelul ochilor, se activează atunci când subiecţii realizează o procesare activă, intenţională a informaţiilor de orice tip.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Psihologii au descoperit dovezi conform cărora procesul învăţării începe ca activitate inconştientă. Acest lucru sună ca o contrazicere a ideii lui Mandler. Această idee a lui Mandler afirmă că pentru a învăţa ceva nou este necesar controlul conştient.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Despre procesele inconştiente ale gândirii s-a discutat încă de pe vremea gânditorului grec Aristotel. Acest subiect a devenit popular în rândul cercetătorilor şi a publicului general de repetate ori. Citiţi mai multe detalii, în continuarea articolului.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Comportamentul care vine în contradicţie cu atitudinile avute anterior se numeşte comportament discrepant cu atitudinea. Acesta este tipul de comportament care creează disonanţă, prin urmare, comportamentul care modifică atitudinile.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Prima generaţie de cercetări asupra persuasiunii şi schimbării de atitudine a fost condusă de Carl Hovland, Universitatea Yale, începând cu anii '40, până în anii '60. Hovland a încercat să descopere care sunt factorii care au influenţat succesul sau eşecul persuasiunii.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Acum ne mutăm într-o zonă de cercetare diferită, una care, asemenea studiului obedienţei, implică încercările oamenilor de a se influenţa şi controla reciproc. Ea începe cu studiul atitudinilor. Mai multe detalii, în continuarea articolului.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Până acum, cercetarea observaţională sună bine. Este relativ uşoară (tot ce faci este să strângi date) şi dacă eşti suficient de norocos încât să descoperi corelaţii puternice între informaţii, poţi face predicţii importante. Acum ne întoarcem la tema gândirii critice.
- Detalii
- Scris de: Russel A. Dewey
Deseori, previziunile bazate pe corelaţii se dovedesc a fi mai exacte decât raţionamentele experţilor. În cartea sa, “Predicţie clinică versus statistică” (1954), Paul Meehl a vorbit despre rezultatele tehnicilor statistice în prezicerea unor fenomene clinice.
- Detalii
- Scris de: Russel A. Dewey
Informaţiile strânse în cadrul cercetării observaţionale se numesc date corelaţionale. Corelațiile sunt tipare apărute în date. De exemplu, Stern a descoperit că mamele care îşi sincronizau mişcările cu ale bebeluşilor aveau raporturi mai bune cu aceştia.
- Detalii
- Scris de: Russel A. Dewey