- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Conştiinţa reprezintă fără îndoială una dintre cele mai bune părţi în a fi om. Nu existăm doar ca organisme vii: ci ştim că existăm, ne gândim la asta şi ne bucurăm de viaţă. Dar care este scopul sau funcţia conştiinţei şi a proceselor fizice corelate cu ea?
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Acest al treilea capitol al lucrării "Introducere în psihologie" se potriveşte în multe aspecte temei noastre de bază: creierul creativ. Vom examina câteva lucruri importante. Ce este conştiinţa? Ce rol are? Au psihologii în sfârşit resursele necesare pentru a o studia?
- Detalii
- Scris de: Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Cercetarea lui Milgram a fost controversată, în parte din cauza stresului la care i-a supus pe subiecţii săi. Multi psihologi au ridicat problema eticii cercetării lui Milgram, susţinând că nu era acceptabil să supui subiecţii la acest tip de experienţă.
- Detalii
- Scris de: Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Ca student, Stanley Milgram a aflat despre experimentele lui Asch asupra conformităţii şi s-a întrebat dacă ar exista vreo modalitate de a le folosi pentru a studia supunerea faţă de autoritate. Iată în continuare ce experiment a efectuat.
- Detalii
- Scris de: Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Poate că cel mai influent studiu asupra conformismului este cel întreprins de Solomon Asch E. (1951). Asch a dat unor grupuri formate din şapte sau nouă studenţi ceea ce părea a fi un test perceptiv: compararea lungimii unui segment cu alte segmente.
- Detalii
- Scris de: Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Muzafer Sherif a efectuat un studiu clasic privind conformismul în anul 1936. Sherif a pus un număr de subiecţi într-o cameră întunecată, cerându-le acestora să se uite la un punct luminos şi să spună cât de departe s-a mişcat mişcat punctul respectiv.
- Detalii
- Scris de: Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Psihologia socială se referă la modul în care interacţionează oamenii. Fiind o parte a psihologiei, ea se concentrează asupra proceselor psihologice care însoţesc aceste interacţiuni. În primul articol din capitolul 15 vorbim despre conformism.
- Detalii
- Scris de: Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Până acum am examinat în principal zonele mari, vizibile de la suprafaţa creierului: cortexul cerebral. Deşi acesta, deşi important, este doar suprafaţa. Sub cortex există o varietate de alte structuri, numite structuri subcorticale (ad litteram „sub cortex”).
- Detalii
- Scris de: Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Diferiţi teoreticieni – începând cu Kinsbourne în anii ’70 – au sugerat că cele două emisfere ar funcţiona ca un sistem de control de tipul „împinge/trage”, similar unei acceleraţii şi unei frâne, cu cele două emisfere având roluri diferite, specializate. E ceva adevăr aici?
- Detalii
- Scris de: Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Cele două emisfere cooperează de obicei, dar nu contribuie în mod egal la fiecare sarcină. În mod normal, limbajul implică mai mult emisfera stângă decât cea dreaptă. Sarcinile spaţiale (citirea unei hărţi) implică, de obicei, mai mult emisfera dreaptă decât cea stângă.
- Detalii
- Scris de: Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Creierul are două jumătăţi sau emisfere. Văzute de sus, ca mai jos, cele două părţi arată asemenea unor imagini în oglindă, ceea ce poartă numele de simetrie bilaterală. Bilateral se referă la cele două părţi, în timp ce simetrie înseamnă că cele două părţi arată asemănător.
- Detalii
- Scris de: Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Cum spuneam, reluarea studiilor este importantă pentru progresul ştiinţific. Ea oferă o cale de a verifica rezultatele surprinzătoare sau importante. Dacă un lucru este adevărat, el ar trebui să rămână astfel chiar şi atunci când un om de ştiinţă sceptic de la un alt laborator testează ideea.
- Detalii
- Scris de: Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Cercetătorii au reuşit să cartografieze părţile creierului responsabile de controlul diferitelor părţi ale corpului omenesc. Cartografierea se realizează stimulând cortexul motor sau senzitiv cu un curent electric de intensitate scăzută.
- Detalii
- Scris de: Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Un inventator sau un om de pseudoștiinţă căruia îi este refuzată publicarea în publicaţiile clasice, care presupun revizuirea articolelor de către experţi, se poate simţi dispreţuit sau ignorat în mod nedrept de către comunitatea știinţifică.
- Detalii
- Scris de: Russel A. Dewey
- Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
O caracteristică a sindromului pseudoştiinţei constă într-o reticenţă în a publica detaliile legate de dovezile ce sprijină o afirmaţie într-o publicaţie ştiinţifică normală. În schimb, un fals om de ştiinţă va căuta să-şi facă publicitate într-un ziar, o revistă sau un site.