Unii dentişti utilizează oxidul de azot sau „gazul ilariant” ca anestezic. Nu este echivalent cu „oxidul nitric”, gazul care funcţionează ca transmiţător, aşa cum e descris în capitolul 2. Amestecat cu oxigen, oxidul de azot induce o stare de conştiinţă alterată.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Heroina şi morfina sunt opiacee - substanţe care imită substanţele naturale antidurere: endorfinele. Endorfinele sunt secretate în sânge, natural, în timpul perioadelor de stres. Ele reduc durerea fizică şi psihologică şi pot produce un sentiment difuz de bine.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Cel mai folosit drog din categoria stimulentelor este cafeina. Adulţii din Statele Unite ale Americii consumă, în medie, peste 4,5 kilograme de cafea pe an. În realitate este foarte mult, dacă luăm în considerare că mulţi oameni nu beau deloc cafea.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Cocaina este considerată a fi cel mai răspândit drog cunoscut din punctul de vedere al consumul repetat. Metamfetamina e la fel sau chiar mai răspândită, dacă ţinem cont de procentul de captură. Cocaina acţionează asupra "centrilor plăcerii".
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Stimulentele sporesc activitatea din sistemul nervos. Ritmul cardiac se intensifică, celulele nervoase sunt stimulate mai rapid, iar o persoană reacţionează mai repede sau mai intens la situaţii dificile. Amfetaminele au fost şi sunt folosite în armată.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Sedativele, numite totodată hipnotice sau tranchilizante, sunt droguri care reduc nivelul de activitate neuronală. Rezultate tipice sunt mişcarea lentă, relaxarea musculară şi o stare adormită de conştiinţă. Hipnoticele, prin definiţie, produc o stare alterată a conştiinţei.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Alcoolul este cel mai familiar drog din societatea noastră. Deşi alcoolul îi face pe unii oameni mai activi prin reducerea inhibiţiilor şi a timidităţii, acţiunea lui chimică este depresivă. O persoană care bea o „cinzeacă” de whisky într-o singură înghiţitură poate muri.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Depresivele sunt drogurile care reduc nivelul general de activitate în sistemul nervos. Printre diferitele familii de depresive se numără sedativele, hipnoticele şi alcoolul. Toate sunt capabile de a produce relaxarea sau comportamentul letargic.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Drogurile care afectează stările conştiinţei sunt numite droguri psihoactive. În acest capitol vom discuta despre efectele fiziologice şi psihologice ale diferitelor substanţe. O discuţie mai cuprinzătoare asupra dependenţei va fi găsită în capitolul 14.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Meditaţia transcendentală (MT) este o formă populară de meditaţie yoghină în care oamenii se concentrează pe un cuvânt sau o frază (mantra), nu pe respiraţie, aşa cum descrie Fast. Meditaţia transcendentală a fost practicată de aproape un milion de oameni în S.U.A.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Meditaţia se referă la o varietate de tehnici de relaxare şi concentrare a minţii, dezvoltate intens în culturile estice, precum cele din India şi Japonia. Ceea ce au multe forme de meditaţie în comun este depăşirea limitelor în procesele normale de gândire verbală.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Una dintre cele mai mari probleme în folosirea hipnozei pentru accesarea amintirilor este influenţa întrebărilor ajutătoare. Acestea sugerează ceva indirect prin transmiterea informaţiilor care ar putea stimula imaginaţia. Iată despre ce e vorba...
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Sugestia ajută uneori mult memoria. Multe infracţiuni au fost rezolvate cu ajutorul hipnozei. În 1976 poliţia a rezolvat un caz de răpire din Chowchilla, California (un autocar plin de copii a fost luat ostatic) prin hipnotizarea şoferului care nu era captiv.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Hilgard a descoperit un exemplu spectaculos de disociere în hipnoză: observatorul ascuns. A apărut pentru prima oară în cadrul unei demonstraţii a hipnozei în clasă. Fenomenul poate fi produs cu acurateţe la cei care răspund bine la hipnoză.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey
Ernest R. Hilgard de la Universitatea Stanford a descris hipnoza ca stare disociativă. Disocierea (o parte din minte „se separă” şi funcţionează independent de restul) provine de la Pierre Janet (1859-1947). Janet a lucrat cu pacienţi ce aveau personalităţi multiple.
- Detalii
- Scris de: Russell A. Dewey