Cât de precisă este memoria umană de recunoaştere? Standing (1973) a încercat să îi găsească limita superioară. Le-a arătat oamenilor o singură dată imagini decupate din reviste şi apoi i-a testat în cadrul unei situaţii cu alegere forţată utilizând imagini asemănătoare drept distrageri.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Reamintirea bazată pe indicii este asemănătoare celei libere, cu excepţia faptului că subiecţilor li se oferă indicii în momentul reamintirii. Indicaţiile au menirea de a ajuta subiectul să-şi amintească elementele memorate. Mai multe, în continuare.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Învăţarea serială şi reamintirea liberă sunt exemple de teste ale reamintirii. O diferită varietate de test de memorie este testul de recunoaştere. În cadrul acestuia, subiectul vizualizează stimuli precum cuvinte sau imagini. Mai multe detalii, în continuare.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Diferită de învăţarea serială şi cea asociativă este reamintirea liberă. În anumite aspecte, aceasta este cea mai simplă formă a testelor de memorie. O persoană examinează o listă de elemente (în intervalul de reţinere dorit) şi apoi încearcă să-şi le amintească în ordinea dată.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Exemplul anterior a implicat învăţarea serială, deoarece trebuia ca elementele să fie învăţate în ordine fixă. O a doua tehnică de învăţare verbală de la sfârşitul secolului al XIX-lea era numită învăţare asociativă. Mai multe detalii, în continuarea articolului.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Cuvântul codificare se referă la interpretarea sau înţelegerea unui stimul. Câteodată erorile pe care le face un subiect sunt indicii privind modul în care subiectul a codificat stimulul. Miller, Galanter şi Pribram (1960) au continuat povestea subiectului lor ipotetic astfel...
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
A-ţi aminti un lucru înseamnă a-l extrage din memorie. Diferite teste de memorie au fost folosite frecvent în timpul perioadei de glorie a teoriei învăţării verbale, dintre 1915 şi 1965. Acestea includ învăţarea serială şi învăţarea prin asocieri pereche.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Ebbinghaus, folosindu-se de măsurarea memoriei prin lucrurile reţinute, a descoperit că maximul de lucruri uitate a apărut curând după învăţarea listei. Apoi memoria a slăbit treptat. Curba descoperită de Ebbinghaus poartă numele de curba uitării.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Unul dintre fenomenele descoperite de Hovland şi colegii săi a fost numit efectul adormirii vigilenţei. El se bazează pe intuiţia că efectele credibilităţii sursei sunt temporare. După ce trece ceva timp, mesajul rămâne în memorie, dar sursa e posibil să fie uitată.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
La începutul anilor 1980, Richard Petty şi John Cacioppo au dezvoltat o teorie a persuasiunii şi a schimbării de atitudine pe care au numit-o ELM (The Elaboration Likelihood Model - modelul probabilităţii de elaborare). Detalii pe această temă, în cele ce urmează.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Primii 80 de ani de cercetare a memoriei reprezintă povestea schimbării perpetue a ideilor privind natura memoriei. Pionierii, ca Ebbinghaus, au presupus că memoria e un proces de primire şi stocare a experienţelor, pentru a fi accesate ulterior.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Începem astăzi să publicăm traducerea capitolului 6 din cartea „Introducere de psihologie” de Russell A. Dewey pentru care Scientia deţine drepturile de publicare în limba română. Vă invităm, deci, la o incursiune în universul obscur al memoriei.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Drogurile precum LSD acţionează prin imitarea transmiţătorilor naturali sau prin blocarea lor, interferând cu aceştia. Pe măsură ce cunoştinţele despre neurotransmiţători se acumulează, se pot sintetiza tot mai multe substanţe cu efecte psihoactive.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Halucinogenele sunt droguri precum LSD (acid lisergic dietilamid), mescalină (ingredientul activ al cactusului peyote) şi psilocybin (ingredientul activ al ciupercilor halucinogene). Ele cauzează schimbări profunde în procesele de gândire.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Cei care încearcă pentru prima oară marijuana pot să nu simtă nimic, dacă nu cumva iau o formă concentrată a drogului. A doua sau a treia oară ei pot resimţi schimbări profunde în conştiinţă. Culorile pot părea mai puternice, muzica mai vie, glumele mai amuzante.
- Detalii
- de: Russell A. Dewey
- Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
