Schimbările din modul în care vedem lumea sunt, de asemenea, dovezi ale schimbărilor conştiinţei umane. Este uşor de observat acest aspect privind picturile, în special privind picturi din culturi diferite ori picturi create cu mai multe secole în urmă.
- Detalii
- Scris de: David Peat
În acest al 44-lea episod al lucrării lui David F. Peat intitulată "De la certitudine la incertitudine" continuăm analiza începută anterior pe tema simţului văzului şi a funcţionării acestuia şi vorbim despre modul în care limbajul influenţează felul în care vedem lumea.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Din momentul în care deschidem ochii dis-de-dimineaţă, faptul că vedem este practic un proces automatizat, unul pe care de-abia ce îl conştientizăm. Lumea este pur şi simplu "acolo." Este prezentă pentru noi. O vedem, aparent fără vreun efort.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Capitolul precedent s-a încheiat cu câteva reflecţii pe marginea limbajului şi a viziunii asupra lumii. Vom continua această călătorie, analizând diferite moduri de a ne reprezenta lumea în diverse domenii, de la artă şi ştiinţă până la felul în care vorbim.
- Detalii
- Scris de: David Peat
În Alice în ţara minunilor, Humpty Dumpty o admonestează pe Alice atunci când aceasta întreabă care este înţelesul unui cuvânt. Pentru Humpty un cuvânt înseamnă exact ceea ce el vrea să însemne, pentru că: cine este stăpânul, el ori limbajul?
Bunul-simţ ne spune că flexibilitatea, bogăţia şi precizia limbajului într-un anumit domeniu ne permit să distingem între fenomene cu o mai mare claritate. Capacitatea de a folosi limbajul, diferită la fiecare dintre noi, ne permite să vedem lumea în mod diferit.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Dar sunt toate limbile la fel? Ori unele furnizează un punct de intrare în lumea cuantică a transformărilor şi fluxurilor continue? În capitolul anterior am vorbit despre o societate (a indienilor Blackfoot) care se desfăşoară într-o lume a fluxului continuu.
- Detalii
- Scris de: David Peat
În acest episod din "De la certitudine la incertitudine" vorbim despre "întâlnirea" dintre limbaj şi o lume stranie dezvăluită de fizicienii începutului secolului al XX-lea, lumea mecanicii cuantice. Niels Bohr observă că limbajul uman este inadecvat descrierii universului cuantic.
În investigarea multelor moduri în care folosim limbajul, Wittgenstein a preferat să aleagă exemplul jocului. Să ne imaginăm o fiinţă sosită de pe Marte şi care întreabă: "Ce este un joc?" Pornim televizorul şi îi arătăm un meci de fotbal şi unul de baseball.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Ca un maestru Zen, Ludwig Wittgenstein a dus filozofia către limitele acesteia, până la punctul desfiinţării. Dar în final putem obiecta faţă de metoda lui, arătând că filozoful nu este mai mult decât un ins cu o putere nemaipomenită de convingere.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Wittgenstein a petrecut restul războiului ca prizonier al italienilor, dar a fost suficient de norocos ca să aibă "caietul logico-filozofic" în rucsac la momentul capturării sale. I l-a trimis lui Russell, care a scris o introducere şi a aranjat ca acesta să fie publicat.
- Detalii
- Scris de: David Peat
În acest episod al cărţii "De la certitudine la incertitudine" de David F. Peat, vorbim despre Ludwig Wittgenstein; facem o scurtă trecere în revistă a vieţii lui şi ne oprim asupra ideii acestuia privind relaţia dintre limbaj şi realitatea înconjurătoare.
- Detalii
- Scris de: David Peat
În episodul nr.33 din istoria ştiinţei şi a ideilor în secolul al XX-lea, continuăm să vorbim despre limbaj, despre căutarea unui limbaj care să răspundă nevoii de a vorbi clar, concis şi fără ambiguităţi despre natură. Este limba capabilă de claritatea ultimă?
- Detalii
- Scris de: David Peat
Suntem cu toţi filozofi. Într-un anume moment în viaţă punem cele mai profunde întrebări posibile pentru o fiinţă umană. Cine suntem? De unde venim? Încotro mergem? Care este sensul vieţii? Are timpul un sfârşit? Care este acţiunea corectă?
- Detalii
- Scris de: David Peat
În acest episod David Peat face o trecere în revistă a similarităţilor care există în opinia sa între concepţia despre univers, lume şi viaţă a populaţiilor indigene nord-americane din statele Montana şi Alberta (indienii Blackfoot) şi ordinea implicită a lui David Bohm.