În cap. 5 întrebam dacă cineva, un critic de artă sau un director de galerie, ne-ar putea oferi un set de standarde cu privire la ce este bun şi ce este rău în artă. Nu a apărut niciun răspuns miraculos, altul în afara obligaţiei pe care o avem de a ne informa şi de a face propriile judecăţi.
- Detalii
- Scris de: David Peat
La mijlocul secolului al XIX-lea doar un procent mic dintre americani locuiau în oraşe. Astăzi cifra este de aproximativ 50%. Dar numai atunci când oamenii pleacă de la ţară pentru a locui la oraş devin nostalgici faţă de o lume neatinsă numită „natură”.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Mintea omenească se delectează creând teorii atotcuprinzătoare şi explicaţii definitive. Dar indeterminismul cuantic, teoria haosului, limitele limbajului şi lacunele şi incertitudinile matematicii pun la îndoială validitatea unor astfel de obiective ambiţioase.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Dacă nu putem ajunge niciodată la certitudinea totală, iar dacă abilităţile noastre de a prevedea şi controla lumea din jurul nostru sunt în mod inerent limitate, atunci metafora teoriei haosului ne va conduce la regândirea a ceea ce înseamnă acţiunile corective.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Organizaţiile pot semăna cu personalităţile umane. Acestea din urmă au propriile lor istorii de familie şi poveşti personale; zeci de ani mai târziu, ele pot încă consuma din consecinţele traumelor din trecut. Îmi amintesc de o doamnă în vârstă...
- Detalii
- Scris de: David Peat
Este de presupus că cel ce ştie multe lucruri va avea mai multe şanse de supravieţuire şi prosperitate în lumea de astăzi aflată într-o rapidă schimbare, decât expertul foarte specializat, care şi-a limitat cunoştinţele doar spre o singură competenţă.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Continuăm publicarea cărţii "De la certitudine la incertitudine" cu un nou episod privind auto-organizarea sistemelor. În unele cazuri, când ordinea este slăbită, haosul ia conducerea, în altele, ordinea îşi implantează seminţele pe tărâmul haosului.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Acest lucru nu înseamnă că trebuie să ne spălăm pe mâini de sistemele haotice. Dacă detaliile lor fine rămân pentru totdeauna dincolo de noi, am putea totuşi să detectăm în comportamentul lor modele care nu sunt complet aleatoare.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Capitolul anterior a susţinut că modul în care ne reprezentăm lumea are o influenţă profundă asupra a ceea ce vedem. Teoria haosului oferă un exemplu contemporan excelent al acestui fenomen. În continuare, câteva consideraţii despre haos şi hazard.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Termenul de haos planetar a fost introdus prin metafora nisipului din ceasul newtonian. Există şi alte situaţii când un comportament regulat, ciclic, ascunde seminţele haosului. Luaţi ca exemplu de comportament regulat un lac plin cu stuf, populat cu crapi şi ştiuci.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Oamenii de ştiinţă nu mai sunt îngroziţi de studiul sistemelor haotice pentru că ştiu că astfel de sisteme ascund multe secrete interesante. Haosul însuşi este una din formele unei game largi de comportamente, variind de la banala ordine până la sisteme incredibil de complexe.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Am trecut deja în revistă o serie de moduri în care anul de mare însemnătate 1900 a reprezentat un veritabil hotar între certitudine şi incertitudine. Acest capitol vă face cunoştinţă cu încă una din aceste revoluţii - apariţia în centrul ştiinţei a teoriei haosului.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Într-o lume în care certitudinea absolută a fost lăsată în urmă, arta însăşi a luat forma multor lucruri diferite. Pentru un timp pânza a fost privită drept un obiect de sine stătător. O pictură nu mai făcea referire la ceva situat în exteriorul său.
- Detalii
- Scris de: David Peat
La mijlocul secolului al XIX-lea o nouă clasă socială apărea în Franţa. Nu erau nici bogaţi, nici săraci, ci mica burghezie care deţinea magazine, lucra în fabrici, trăia în noile suburbii şi se distra în saloanele de dans de la Bals Musette sau ieşea la picnicuri pe marginea Senei.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Mare parte din arta non-figurativă este preocupată de scheme vizuale, simboluri, semne, hărţi, diagrame, indicaţii, înregistrări şi caligrafie care mângâie simţurile şi plac ochiului. În acelaşi timp, aceste modalităţi de expresie indică spre ceva de dincolo de ele.
- Detalii
- Scris de: David Peat