Ce obiecte putem vedea mişcându-se cu viteze apropiate de viteza luminii, naturale ori făcute de om? Putem accelera atomi individuali, protoni şi electroni foarte aproape de viteza luminii în „laboratoarele de acceleratoare” din întreaga lume, aşa cum sunt CERN, SLAC, Fermilab.
- Detalii
- de: Dr. Sten Odenwald
- Teoria relativităţii
Cum a reuşit Bradley să determine viteza luminii în 1727 cu ajutorul paralaxei solare? Pe baza informaţiilor furnizate de Isaac Asimov: „În 1727, în timp ce căuta dovezi pentru paralaxă, James Bradley a descoperit aberaţia stelară, un alt efect anual, dar mult mai mare".
- Detalii
- de: Dr. Sten Odenwald
- Teoria relativităţii
Poate exista spaţiul în sine, fără materie sau energie în jurul său? Nu. Experimentele continuă să arate că nu există „spaţiu” care să stea în afara spaţiu-timpului, în sine... nu este arenă în care să opereze materia, energia şi gravitaţia şi care să nu fie afectată de materie, energie şi gravitaţie.
- Detalii
- de: Dr. Sten Odenwald
- Teoria relativităţii
Cum ajunge lumina, mai exact, să sufere deplasarea spre roşu într-un câmp gravitaţional? Lumina transportă energie, deoarece E = h x c/lungimea de undă, unde h este constanta lui Planck. Dar în oricare sistem de referinţă local viteza luminii în vid este mereu 299.792,5 km/ sec.
- Detalii
- de: Dr. Sten Odenwald
- Teoria relativităţii
Ce duce la curbarea geodezicelor în apropierea materiei? Materia produce gravitaţie. Nu ştim exact cum funcţionează, pentru că nu avem o teorie a gravitaţiei suficient de detaliată care să cuprindă granularitatea materiei şi energiei într-o „teorie cuantică a gravitaţiei”.
- Detalii
- de: Dr. Sten Odenwald
- Teoria relativităţii
Sunt 3 tipuri cunoscute: Doppler (datorită îndepărtării în spaţiu de observator), gravitaţională (în cazul luminii care părăseşte un câmp gravitaţional puternic), precum şi cosmologică (unde spaţiul însuşi se întinde, ca şi lumina care călătoreşte prin el).
- Detalii
- de: Dr. Sten Odenwald
- Teoria relativităţii
Aici este un experiment simplu pe care aproape oricine îl poate face într-o noapte senină: faceţi o piruetă în timp ce vă uitaţi la stele. Veţi observa două lucruri: primul, că stelele par să se rotească pe cer şi al doilea, că braţele tale sunt trase în sus de forţa centrifugă.
- Detalii
- de: James Overduin
- Teoria relativităţii
Când experimentul Gravity Probe B a fost conceput, efectul de distorsiune „frame-dragging” a fost văzut mai mult ca fiind de interes teoretic. Confirmarea experimentală a predicţiei lui Einstein (Lense-Thirring) a plasat o altă constrângere teoriilor gravitaţionale alternative.
- Detalii
- de: James Overduin
- Teoria relativităţii
Pe măsură ce calculele lui de Sitter, Schouten şi Fokker au devenit mai larg cunoscute, în special prin influentul manual al lui Eddington "Teoria matematică a relativității" (1923), fizicienii experimentatori au început să devină interesaţi.
- Detalii
- de: James Overduin
- Teoria relativităţii
Efectul de distorsiune prin tragere a sistemului de referinţă, numit şi efect Lense-Thirring, al şaptelea test pentru relativitatea generală şi al doilea care implică spinul corpului de testare, relevă cel mai clar aspectul machian al teoriei lui Einstein.
- Detalii
- de: James Overduin
- Teoria relativităţii
Efectul geodezic ne furnizează o a şasea verificare a relativităţii generale (după cele trei verificări clasice la care se adaugă efectul Shapiro de întârziere şi pulsarul binar) şi este prima care implică spinul corpului de testare. Detalii, în continuare.
- Detalii
- de: James Overduin
- Teoria relativităţii
Toată lumea ştie că relativitatea vine cu reguli ciudate în ceea ce priveşte timpul şi spaţiul, dar ce se poate spune despre masă? De ce îşi măresc sau îşi micşorează obiectele masa, în funcţie de viteza lor relativă? Iată o explicaţie care face apel la conservarea impulsului.
- Detalii
- de: Esther Inglis-Arkell
- Teoria relativităţii
Detectarea directă a undelor gravitaţionale va verifica una din cele mai uimitoare predicţii ale relativităţii generale şi va deschide o nouă imagine astronomică asupra cosmosului. Există veşti bune, dar şi veşti proaste despre aceste unde.
- Detalii
- de: James Overduin
- Teoria relativităţii
Pulsarii sunt stele neutronice care se rotesc rapid şi emit pulsaţii radio periodice pe măsură ce se rotesc. Ca atare, ei acţionează ca nişte ceasuri care permit monitorizarea foarte precisă a mişcării lor orbitale. Despre acest test al relativităţii generale, în cele ce urmează.
- Detalii
- de: James Overduin
- Teoria relativităţii
Până la începutul anilor 1960 se părea că relativitatea generală a fost verificată experimental în toate modurile posibile şi fizicienii din domeniul gravitaţiei se pot concentra asupra aspectelor matematice ale teoriei. Shapiro vine cu un "al 4-lea test clasic".
- Detalii
- de: James Overduin
- Teoria relativităţii
