Dacă demonstrarea pe bazele teoretice ale relativităţii generale a validităţii precesiei periheliului planetei Mercur a dus la acceptarea relativităţii generale printre colegii lui Einstein, devierea luminii în câmp gravitaţional l-a făcut, în schimb, celebru pentru public.
- Detalii
- de: James Overduin
- Teoria relativităţii
Planeta Mercur i-a furnizat lui Einstein prima verificare cu adevărat „clasică” a relativităţii generale şi a format bazele imediate pentru acceptarea rapidă a teoriei sale de către colegii săi. În continuare, câteva detalii despre acest fenomen considerat odinioară o anomalie.
- Detalii
- de: James Overduin
- Teoria relativităţii
Confirmarea deplasării gravitaţionale spre roşu a fost primul experiment de verificare a gravitaţiei pe care l-a propus Einstein. Adesea se face referire la acesta ca fiind unul dintre cele „trei teste clasice” ale relativităţii generale. Detalii, în cele ce urmează.
- Detalii
- de: James Overduin
- Teoria relativităţii
Experimentele gravitaţionale pot fi împărţite în două tipuri: acelea care testează principiile fundamentale şi acelea care testează teoriile individuale, inclusiv teoria relativităţii generale. În continuare, despre experimentele lui Stevin, Galilei, Newton, Eötvös, dar şi despre STEP.
- Detalii
- de: James Overduin
- Teoria relativităţii
Teoria relativităţii generale a lui Einstein a trecut toate testele la care a fost supusă. Cu toate acestea, există cel puţin patru motive să credem că teoria este incompletă şi că va trebui eventual reconsiderată, în acelaşi mod în care a fost răsturnată cea a lui Newton.
- Detalii
- de: James Overduin
- Teoria relativităţii
Continuăm seria dedicată fizicii cu prezentarea problemelor şi realizărilor de la finele sec. XIX şi începutul sec. XX. La acel moment se ajunsese la o criză a fizicii, ca urmare a unor descoperiri ce nu puteau fi explicate pe baza principiilor mecanicii clasice, newtoniene.
- Detalii
- de: Mircea Ştefan Moldovan
- Teoria relativităţii
În situaţii generice, spaţiul şi timpul sunt atât de profund cuplate în teoria generală a relativităţii, încât este dificil să le separi. În cazuri speciale însă, devine acceptabil să efectuezi o decuplare "3 + 1", descompunând metrica spaţiu-timpului cvadridimensional.
- Detalii
- de: James Overduin
- Teoria relativităţii
Multe dintre marile mistere ale naturii vin în triade. De ce spaţiul are trei dimensiuni (unele pe care nu le vedem, oricum)? De ce sunt trei dimensiuni fundamentale în fizică: masa m, lungimea l şi timpul t? De ce sunt trei constante în natură?
- Detalii
- de: James Overduin
- Teoria relativităţii
La sfârșitul secolului al XIX-lea fizica se găsea într-un impas: existau legi ale fizicii considerate perfect viabile: ale mecanicii (Newton) și ale electromagnetismului (Maxwell), însă păreau a nu fi armonizate. Şi era o problemă cu lumina...
- Detalii
- de: James Overduin
- Teoria relativităţii
Ce sunt spaţiul şi timpul? Există ele în mod absolut sau doar în raport cu materia? Constituie un decor fix sau sunt scena pe care se joacă spectacolul vieții? Asemenea întrebări sunt vechi precum însăși filozofia. Cum au văzut fizicienii dinainte de Einstein spaţiu-timpul?
- Detalii
- de: James Overduin
- Teoria relativităţii
Se va sfârşi timpul? Este o idee deranjantă, mai înspăimântătoare chiar decât sfârşitul Universului, deoarece în cazul majorităţii scenariilor obişnuite despre apocalipse cosmice, există totuşi posibilitatea liniştitoare că un nou univers se va forma din rămăşitele celui vechi.
- Detalii
- de: Stephen Battersby
- Teoria relativităţii
Este, într-adevăr, simplu să considerăm posibilitatea de a călători în timp pură ficţiune. În fond, H. G. Wells a scris Maşina Timpului la sfârşitul anilor 1800, iar până în momentul de faţă nimeni nu a reuşit să construiască una care să funcţioneze.
- Detalii
- de: Marcus Chown
- Teoria relativităţii
În Univers sunt obiecte care se deplasează cu viteze enorme. În acest articol vorbim despre cele mai rapide obiecte din sistemul solar, despre stelele superrapide de la marginea galaxiei nostre, despre pulsari, precum şi despre ce se întâmplă în apropierea unei găuri negre.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Teoria relativităţii
Cele mai cunoscute două legi din teoria relativităţii sunt echivalenţa masei şi energiei, exprimată de faimoasa ecuaţie a lui Einstein E=mc2 şi legea că nici un corp (cu masă) nu se poate deplasa mai repede decât viteza luminii şi nici nu poate atinge această viteză.
- Detalii
- de: Eugen Ganţolea
- Teoria relativităţii
Einstein (stânga, rândul de jos) în anii de şcoală, şcoala din Aarau, 1896
Credit: th.physik.uni-frankfurt.de
Continuăm seria dedicată greşelilor lui Einstein cu al treilea şi ultimul episod, în care puteţi citi despre încercările de unificare a ştiinţei ale lui Einstein, greşelile făcute, dar şi despre modul în care marele fizician s-a raportat la problemele politice ale vremii.
- Detalii
- de: Steven Weinberg
- Teoria relativităţii
