În afara atomului, spaţiul are 3 dimensiuni mari, care se bazează într-un raport mai bun de 1 parte la 10 miliarde, pe modul în care acţionează gravitaţia în comparaţie cu modul în care relativitatea generală spune că ar trebui să se comporte în spaţiul 3D. În interiorul atomului, la o scară mai mică decât nucleul atomului, noi nu ştim ce se întâmplă cu spaţiul, dar teoreticienii care caută o „Teorie a totului” par să îmbrăţişeze ideea că ar putea fi o mulţime de dimensiuni microscopice, cuantice, pentru fiecare punct al spaţiului 3D. Nu există nici o dovadă observaţională pentru asta, dacă nu cumva dovada este chiar acolo, în faţa noastră şi noi pur şi simplu nu o vedem!
- Detalii
- de: Dr. Sten Odenwald
- Teoria relativităţii
În prezent, nu există experimente care să indice că spaţiul ar fi cuantificat şi nimeni nu ştie cum s-ar putea efectua astfel de experimente. Nu avem tehnologia necesară.
- Detalii
- de: Dr. Sten Odenwald
- Teoria relativităţii
Dacă undele gravitaţionale se deplasează cu viteza luminii, de ce nu se aplică efectul de întârziere în ecuaţiile folosite în mecanica cerească?
Ecuaţiile standard nu sunt afectate de efectul de întârziere în propagarea undelor gravitaţionale, deoarece pentru cele mai multe dintre calculele de efemeride, efectul este prea mic pentru a avea consecinţe pe termen scurt (notă: efemeridele sunt tabelele care conţin poziţiile planetelor din sistemul solar la anumite date calendaristice). Calculele cele mai sofisticate din domeniul mecanicii relativiste, aplicate în astronomie, iau în considerare această întârziere şi rezultatele sunt în deplină concordanţă cu cele mai precise observaţii.
- Detalii
- de: Dr. Sten Odenwald
- Teoria relativităţii
Întrebare:
Ar fi posibil ca fenomenele de lentilă gravitaţională să fie cauza apariţiei exploziilor de raze gama în acelaşi loc pe cer, mai degrabă decât repetarea exploziilor?
- Detalii
- de: Dr. Sten Odenwald
- Teoria relativităţii
Dacă ar fi să călătorim în spaţiu, ne-am întoarce într-adevăr mai tineri decât prietenii lăsaţi în urmă?
Un mare număr de experimente cu particule subatomice accelerate şi cu ceasuri purtate de avioane cu reacţie, confirmă că noi şi ceasurile care ne însoţesc în călătorie, vor înregistra o scurgere mai lentă a timpului decât un ceas în repaus. Dar, pentru tipurile de viteze cu care călătorim, această diferenţă de timp înseamnă minuscule fracţiuni dintr-o secundă. În cazul particulelor subatomice, viteza acestora poate fi mărită la 99,9999 % din viteza luminii şi atunci constatăm într-adevăr câteva lucruri importante, cum ar fi creşterea de câteva ori a duratei de viaţă a particulelor în comparaţie cu cazul în care s-ar mişca mai încet. Efectul pare deci, destul de real.
- Detalii
- de: Dr. Sten Odenwald
- Teoria relativităţii
Întrebare: Dacă am putea să ne întoarcem în acelaşi loc din spaţiu-timp unde am fost ieri la amiază, ar fi încă ieri la amiază?
Răspuns: Da...dar ar implica călătoria în timp şi Natura nu pare dispusă să joace acest joc cu noi.
- Detalii
- de: Dr. Sten Odenwald
- Teoria relativităţii
Din punct de vedere matematic şi în concordanţă cu relativitatea, ele sunt, într-un anumit sens, interschimbabile, dar noi ştim că ele formează părţi egale ale unui „lucru” mai mare, numit spaţiu-timp şi doar în interiorul spaţiu-timpului pot fizicienii înţelege cel mai complet mişcarea, iar proprietăţile obiectelor naturale şi ale fenomenelor pot fi înţelese riguros.
- Detalii
- de: Dr. Sten Odenwald
- Teoria relativităţii
Teoria generală a relativităţii a lui Einstein a trecut toate testele la care a fost supusă, de aceea este considerată o teorie solidă de către fizicieni. Ce dovezi sunt pentru relativitatea generală? Până în prezent TGR a făcut următoarele predicţii:
- Detalii
- de: Dr. Sten Odenwald
- Teoria relativităţii
De ce îşi pierd valabilitatea legile fizicii în singularităţi? Deoarece mărimile specifice care definesc fizica (viteza, densitatea, masa, volumul) nu mai au nici o semnificaţie finită. Mărimile relevante, fie devin „zero”, fie infinite, fără nimic între ele care să aibă un sens matematic.
- Detalii
- de: Dr. Sten Odenwald
- Teoria relativităţii
Dacă frecarea în spaţiu este atât de mică, de ce nu putem atinge viteza luminii cu o rachetă mare?
Deoarece această limitare a vitezei este înzidită în spaţiu-timpul însuşi, care este o proprietate a câmpului gravitaţional al Universului. Natura pare a fi închisă pentru această limită a vitezei şi nu putem face nimic cu materia şi energia din spaţiu-timp pentru a putea depăşi această limită. Nu putem depăşi viteza luminii, aşa cum nu putem modifica nici o constantă a Naturii.
- Detalii
- de: Dr. Sten Odenwald
- Teoria relativităţii
Dacă astronomii pot folosi radiaţia cosmică de fond ca sistem de referinţă nu înseamnă că invalidează relativitatea specială? Da, pentru că expansiunea Universului nu e tratată de relativitatea specială, ci este o rezultantă a abordării mişcării în relativitatea generală.
- Detalii
- de: Dr. Sten Odenwald
- Teoria relativităţii
Sunt toate postulatele din relativitatea generală acceptate? Există loc pentru alternative la relativitatea generală, cu rezultate diferite?
Acceptate nu este chiar cuvântul potrivit. Multe din diferitele teste pe care le putem efectua arată foarte convingător faptul că relativitatea generală, în forma sa cea mai simplă, este modul în care natura pare să funcţioneze. Aceasta înseamnă că principiile care stau la baza ei sunt solide. Cele specifice, aşa cum ar fi curbarea luminii de către câmpurile gravitaţionale şi egalitatea dintre masa gravitaţională şi cea inerţială, pot fi testate individual şi au fost găsite ca fiind corecte în cadrul experimentelor, cu erori de o parte la 10 miliarde, conform ultimului test efectuat.
- Detalii
- de: Dr. Sten Odenwald
- Teoria relativităţii
De ce deformarea spaţiului în apropierea Pământului transformă orbita sa într-una eliptică, dar nu are efect asupra luminii?
Deformarea efectivă a spaţiului în apropierea Pământului, în conformitate cu relativitatea generală, este foarte mică. Din toate punctele de vedere, spațiu-timpul din apropierea Pământului este foarte plat. Acesta este şi motivul pentru care mişcarea Pământului se supune fizicii newtoniene atât de bine.
- Detalii
- de: Dr. Sten Odenwald
- Teoria relativităţii
În cazul în care spaţiul este finit, ce este pe cealaltă parte a sa?
Dacă spaţiul este infinit, nu este nimic dincolo de el. Dacă spaţiul este finit, ca urmare a faptului că este răsucit în el însuşi datorită gravitaţiei, atunci din nou nu este nimic pe cealaltă parte, pentru că nu există nici o margine. El apare ca suprafaţa unei mingi netede ce reprezintă o bucată de hârtie plată îndoită în ea însăşi.
- Detalii
- de: Dr. Sten Odenwald
- Teoria relativităţii
Pentru un foton, pentru care eternitatea ar trebui să fie cât o clipă, există spaţiu şi timp? Este adevărat că având la dispoziţie suficientă energie, aţi putea fi propulsat atât de repede încât un an de acasă să treacă pentru voi în doar câteva minute.
- Detalii
- de: Dr. Sten Odenwald
- Teoria relativităţii
