Mişcarea browniană descrie mişcarea particulelor ce sunt lovite din toate părţile de moleculele de lichid ori gaz. Denumirea mişcării browniene vine de la botanistul Robert Brown care a observat în 1827 că particulele de polen aflate sub microscop lui se mişcau haotic.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Fizică
Auzim din ce în ce mai des despre necesitatea creşterii ponderii energiilor alternative în consumul energetic global al planetei. Conceptul de energie alternativă desemnează orice formă de energie care nu provine din combustibili fosili. Vorbim aici atât despre energia nucleară produsă în centralele nucleare, cât şi despre resursele de energie regenerabilă precum hidroenergia, energia geotermală, biomasa, energia solară şi eoliană.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Fizică
Ştiaţi că o plită încinsă emite radiaţii electromagnetice? Dar că propriul dumneavoastră corp, de asemenea, este un emiţător de unde din gama infraroşii? Cum se face că există dispozitive care reuşesc să vadă pe timp de noapte, chiar şi în condiţii de lipsă totală a luminii?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Fizică
Conceptul de an-lumină nu este unul legat de măsurarea timpului, chiar dacă anul este o unitate de măsură a timpului. Deşi anii exprimă curgerea timpului, anul-lumină este o unitate de măsură a distanţei.
Distanţa pe care lumina o parcurge într-un an dă măsura unui an-lumină. Din moment ce viteza luminii este de aproximativ 300.000 km/s, adică 3 x 108 m/s, iar un an are 365 de zile, deci 365 x 24 x 3.600 = 31.536 x 103 secunde, se ajunge la o dimensiune de 9,46 x 1015 metri pentru un an-lumină. Adică 9,46 trilioane de kilometri (9.460.000.000.000 km).
- Detalii
- de: Iosif A.
- Fizică
În univers există o cantitate de energie fixă care nu se va modifică niciodată. Legea conservării energiei ne spune că energia nu poate fi creată sau distrusă, ci doar se transformă dintr-o formă în alta. Cu alte cuvinte, există un cuantum de energie, pe care, orice am face, nu îl putem diminua ori spori.
Când folosim energie şi afirmăm, oarecum impropriu, că o consumăm, de fapt nu facem decât să asistăm la transformarea acesteia dintr-o formă în alta. De pildă, energia potenţială a unui pendul în mişcare se transformă în energie cinetică şi viceversa. O hidrocentrală, de asemenea, ilustrează multipla transformare a energiei, energia potenţială a apei se metamorfozează în energie mecanică, apoi în energie electrică.
- Detalii
- de: T. Ov.
- Fizica nucleară şi fizica particulelor
V-aţi întrebat cât de jos poate coborî temperatura pe Terra? Dar cât de rece este spaţiul cosmic? Care este cel mai rece loc din univers? Ce este zero absolut, ce valoare are el şi ce se întâmplă cu materia ajunsă la această temperatură extremă?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Fizică
Este atomul componenta fundamentală din care este materia construită ori acesta poate fi spart la rândul său în părţi mai mici? Există alte particule în afara celor ce compun atomul? Cum se transmite gravitaţia? Ce ţine nucleul atomului unit? Cât de departe sunt electronii de nucleu?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Fizica nucleară şi fizica particulelor
Trăim într-un univers îmbibat cu radiaţii electromagnetice. În presă apar adesea articole alarmiste despre efectul radiaţiilor din diferite game. Ce sunt aceste radiaţii şi cât sunt ele de periculoase? Ne putem feri de ele? Sunt ele dăunătoare prin simpla prezenţă?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Fizică
Dacă apreciezi articolele SCIENTIA, sprijină site-ul cu o donație! |
Clic pe imagine pt. detalii.