De la certitudine la incertitudineDacă declaraţiile şi promisiunile politicienilor şi experţilor din televiziuni sunt suspecte, ar trebui să ne întoarcem la depozitarii tradiţionali ai înţelepciunii din societatea noastră – universităţile? Cum s-a transformat mediul academic în sec. al XX-lea?

David Peat. De la certitudine la incertitudineDin când în când, de-a lungul secolului al XX-lea, oameni cu totul obişnuiţi au avut tendinţa să privească diverse lucruri cu un anumit grad de paranoia. „Guvernul ne minte?”, întrebau oamenii. „Cine a fost de fapt în spatele asasinării preşedintelui Kennedy?”

Coperta cartii lui David PeatÎn cap. 5 întrebam dacă cineva, un critic de artă sau un director de galerie, ne-ar putea oferi un set de standarde cu privire la ce este bun şi ce este rău în artă. Nu a apărut niciun răspuns miraculos, altul în afara obligaţiei pe care o avem de a ne informa şi de a face propriile judecăţi.

Miscari ecologisteLa mijlocul secolului al XIX-lea doar un procent mic dintre americani locuiau în oraşe. Astăzi cifra este de aproximativ 50%. Dar numai atunci când oamenii pleacă de la ţară pentru a locui la oraş devin nostalgici faţă de o lume neatinsă numită „natură”.

Coperta cartii lui David PeatMintea omenească se delectează creând teorii atotcuprinzătoare şi explicaţii definitive. Dar indeterminismul cuantic, teoria haosului, limitele limbajului şi lacunele şi incertitudinile matematicii pun la îndoială validitatea unor astfel de obiective ambiţioase.

Modelul StandardCa urmare a numeroaselor descoperiri, au apărut alături de fizica moleculară şi fizica atomică noi domenii ale fizicii: fizica nucleară şi fizica particulelor elementare. Va urma un şir lung de descoperiri în domeniul particulelor, care se succed cu repeziciune.

Model atomic modernLa a cincea Conferință Solvay despre electroni şi fotoni (1927), mecanica cuantică a fost consacrată ca teorie a materiei la scară atomică. Forma cea mai generală a mecanicii cuantice va fi dată de fizicianul englez Paul Adrien Maurice Dirac (1902-1984).

Modele atomice. Mecanica cuanticaÎn acest al cincilea episod al seriei dedicate fizicii vorbim despre variantele de modele atomice propuse la început de secol XIX şi trecem în revistă cele mai importante realizări din domeniul mecanicii cuantice, de la Niels Bohr până la Werner Heisenberg.

Relativitatea. Albert EinsteinContinuăm seria dedicată fizicii cu prezentarea problemelor şi realizărilor de la finele sec. XIX şi începutul sec. XX. La acel moment se ajunsese la o criză a fizicii, ca urmare a unor descoperiri ce nu puteau fi explicate pe baza principiilor mecanicii clasice, newtoniene.

Faraday si MaxwellContinuăm seria dedicată istoriei fizicii de la Galileo Galilei şi până în zilele noastre cu perioada primei revoluţii post-newtoniene. Vorbim despre electrodinamica lui Faraday şi Maxwell, dar trecem în revistă şi realizările lui H. Hertz, H.A. Lorentz şi P. Zeeman.

Istoria fiziciiContinuăm seria care îşi propune o trecere în revistă a celor mai importante figuri şi descoperiri din istoria fizicii, de la Galileo Galilei şi până la descoperirea bosonului Higgs în acest an la LHC, cu mecanica analitică şi cele două figuri reprezentative ale sale: Lagrange şi Hamilton.

Istoria fiziciiDeschidem aici o serie de articole în cadrul căreia vom prezenta o scurtă retrospectivă a fizicii, plecând de la întemeierea mecanicii clasice şi a metodei experimentale în ştiinţă de către Galileo Galilei şi ajungând la teoria electroslabă şi descoperirea bosonului Higgs.

Pene gheaţăAm văzut flori din gheaţă pe care eu nu doresc să încerc să le creez în congelatorul meu, pentru că eu locuiesc într-un loc mult prea cald şi uscat pentru a obţine vreodată flori din gheaţă în mod natural. Dar penele din gheaţă sunt mai greu de realizat.

AcţiuneDacă nu putem ajunge niciodată la certitudinea totală, iar dacă abilităţile noastre de a prevedea şi controla lumea din jurul nostru sunt în mod inerent limitate, atunci metafora teoriei haosului ne va conduce la regândirea a ceea ce înseamnă acţiunile corective.

OrganizaţiiOrganizaţiile pot semăna cu personalităţile umane. Acestea din urmă au propriile lor istorii de familie şi poveşti personale; zeci de ani mai târziu, ele pot încă consuma  din consecinţele traumelor din trecut. Îmi amintesc de o doamnă în vârstă...

OrganizaţiiEste de presupus că cel ce ştie multe lucruri va avea mai multe şanse de supravieţuire şi prosperitate în lumea de astăzi aflată într-o rapidă schimbare, decât expertul foarte specializat, care şi-a limitat cunoştinţele doar spre o singură competenţă.

OraşContinuăm publicarea cărţii "De la certitudine la incertitudine" cu un nou episod privind auto-organizarea sistemelor. În unele cazuri, când ordinea este slăbită, haosul ia conducerea, în altele, ordinea îşi implantează seminţele pe tărâmul haosului.

HiggsOamenii de ştiinţă ar putea fi nevoiţi să gândească dincolo de modelul standard pentru a explica masa bosonului care se potriveşte cu aşteptările privind bosonul Higgs şi care a fost observat la LHC (Large Hadron Collider) în vara acestui an.

Coperta cartiiAcest lucru nu înseamnă că trebuie să ne spălăm pe mâini de sistemele haotice. Dacă detaliile lor fine rămân pentru totdeauna dincolo de noi, am putea totuşi să detectăm în comportamentul lor modele care nu sunt complet aleatoare.

Coperta cartiiCapitolul anterior a susţinut că modul în care ne reprezentăm lumea are o influenţă profundă asupra a ceea ce vedem. Teoria haosului oferă un exemplu contemporan excelent al acestui fenomen. În continuare, câteva consideraţii despre haos şi hazard.


 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro