De la certitudine la incertitudineCu toate acestea, în anii care au urmat au izbucnit două războaie mondiale, împreună cu nenumărate alte conflicte armate, represiunile în masă, purificarea etnică, holocaustul, războaiele biologice şi chimice, devastarea mediului şi ameninţarea cu anihilarea nucleară.

De la certitudine la incertitudineAmericanii erau încrezători în lumea lor la început de secol XX. Deceniile următoare nu mai aveau să fie perturbate de incertitudinile politicii internaţionale, pentru că America aplica în continuare Doctrina Monroe, formulată şi introdusă încă din 1823.

De la certitudine la incertitudineUnii experţi prezic că în 50 de ani resursele de petrol şi gaze naturale ale planetei se vor epuiza sau cel puţin vor fi atât de sărăcite, încât preţul pentru extracţie va fi mult prea mare. Cum vom face faţă provocărilor energetice ale viitorului? Dar încălzirii globale?

De la certitudine la incertitudineÎn pofida inventivităţii şi a tuturor cunoştinţelor ştiinţifice acumulate de om, controlul pe care am presupus că îl avem asupra mediului înconjurător şi abilitatea noastră de a planifica şi a anticipa evenimente este mai puţin sigură decât am crede.

David Peat. De la certitudine la incertitudineAcest capitol urmăreşte răsturnările de situaţie şi transformările noastre în căutarea certitudinii şi liniştii în faţa diverselor crize ecologice. Universităţile şi experţii, după cum am descoperit deja, au devenit compromise. Dar istoria ne poate ajuta.

De la certitudine la incertitudineFaptul că declinul înţelepciunii şi convingerilor şi apariţia „opiniilor” şi a rezumatelor „experţilor” trebuie să aibă loc exact în momentul în care avem cea mai mare nevoie de îndrumare este, în mod particular, unul ironic. Cum ne ajută ştiinţa în această direcţie?

De la certitudine la incertitudineDacă declaraţiile şi promisiunile politicienilor şi experţilor din televiziuni sunt suspecte, ar trebui să ne întoarcem la depozitarii tradiţionali ai înţelepciunii din societatea noastră – universităţile? Cum s-a transformat mediul academic în sec. al XX-lea?

David Peat. De la certitudine la incertitudineDin când în când, de-a lungul secolului al XX-lea, oameni cu totul obişnuiţi au avut tendinţa să privească diverse lucruri cu un anumit grad de paranoia. „Guvernul ne minte?”, întrebau oamenii. „Cine a fost de fapt în spatele asasinării preşedintelui Kennedy?”

Coperta cartii lui David PeatÎn cap. 5 întrebam dacă cineva, un critic de artă sau un director de galerie, ne-ar putea oferi un set de standarde cu privire la ce este bun şi ce este rău în artă. Nu a apărut niciun răspuns miraculos, altul în afara obligaţiei pe care o avem de a ne informa şi de a face propriile judecăţi.

Miscari ecologisteLa mijlocul secolului al XIX-lea doar un procent mic dintre americani locuiau în oraşe. Astăzi cifra este de aproximativ 50%. Dar numai atunci când oamenii pleacă de la ţară pentru a locui la oraş devin nostalgici faţă de o lume neatinsă numită „natură”.

Coperta cartii lui David PeatMintea omenească se delectează creând teorii atotcuprinzătoare şi explicaţii definitive. Dar indeterminismul cuantic, teoria haosului, limitele limbajului şi lacunele şi incertitudinile matematicii pun la îndoială validitatea unor astfel de obiective ambiţioase.

Modelul StandardCa urmare a numeroaselor descoperiri, au apărut alături de fizica moleculară şi fizica atomică noi domenii ale fizicii: fizica nucleară şi fizica particulelor elementare. Va urma un şir lung de descoperiri în domeniul particulelor, care se succed cu repeziciune.

Model atomic modernLa a cincea Conferință Solvay despre electroni şi fotoni (1927), mecanica cuantică a fost consacrată ca teorie a materiei la scară atomică. Forma cea mai generală a mecanicii cuantice va fi dată de fizicianul englez Paul Adrien Maurice Dirac (1902-1984).

Modele atomice. Mecanica cuanticaÎn acest al cincilea episod al seriei dedicate fizicii vorbim despre variantele de modele atomice propuse la început de secol XIX şi trecem în revistă cele mai importante realizări din domeniul mecanicii cuantice, de la Niels Bohr până la Werner Heisenberg.

Relativitatea. Albert EinsteinContinuăm seria dedicată fizicii cu prezentarea problemelor şi realizărilor de la finele sec. XIX şi începutul sec. XX. La acel moment se ajunsese la o criză a fizicii, ca urmare a unor descoperiri ce nu puteau fi explicate pe baza principiilor mecanicii clasice, newtoniene.

Faraday si MaxwellContinuăm seria dedicată istoriei fizicii de la Galileo Galilei şi până în zilele noastre cu perioada primei revoluţii post-newtoniene. Vorbim despre electrodinamica lui Faraday şi Maxwell, dar trecem în revistă şi realizările lui H. Hertz, H.A. Lorentz şi P. Zeeman.

Istoria fiziciiContinuăm seria care îşi propune o trecere în revistă a celor mai importante figuri şi descoperiri din istoria fizicii, de la Galileo Galilei şi până la descoperirea bosonului Higgs în acest an la LHC, cu mecanica analitică şi cele două figuri reprezentative ale sale: Lagrange şi Hamilton.

Istoria fiziciiDeschidem aici o serie de articole în cadrul căreia vom prezenta o scurtă retrospectivă a fizicii, plecând de la întemeierea mecanicii clasice şi a metodei experimentale în ştiinţă de către Galileo Galilei şi ajungând la teoria electroslabă şi descoperirea bosonului Higgs.

Pene gheaţăAm văzut flori din gheaţă pe care eu nu doresc să încerc să le creez în congelatorul meu, pentru că eu locuiesc într-un loc mult prea cald şi uscat pentru a obţine vreodată flori din gheaţă în mod natural. Dar penele din gheaţă sunt mai greu de realizat.

AcţiuneDacă nu putem ajunge niciodată la certitudinea totală, iar dacă abilităţile noastre de a prevedea şi controla lumea din jurul nostru sunt în mod inerent limitate, atunci metafora teoriei haosului ne va conduce la regândirea a ceea ce înseamnă acţiunile corective.


 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro