Probabil că încă mai sunt unii care cred că șefii intransigenți și izolați (care rareori interacționează cu angajații) sunt prototipul șefului. Odată cu noile generații așteptările se schimbă, imaginea șefului a suferit și ea modificări, iar comportamentul șefilor afectează organizația (comportamentul angajaților și eficiența organizației), fie că este de stat ori privată. Iată, în continuare, o serie de informații despre ceea ce înseamnă a fi un șef bun sau rău și modul în care comportamentul șefilor afectează, în bine sau în rău, organizația.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Sonda Parker a obţinut primele rezultate deosebit de interesante studiind vântul solar. Astfel, au fost observate turbulenţe neaşteptate, care se propagă asemănător undelor, cu viteze şi energii mult mai mari decât se așteptau oamenii de ştiinţă.
Sonda Parker a fost lansată în august 2018 cu obiectivul de a se apropia cât mai mult de Soare şi a măsura particulele din vântul solar pentru a înţelege mai bine activitatea astrului şi evoluţia acestuia. De trei ori s-a apropiat de Soare la o distanţă de doar 24 milioane de kilometri, ceea ce a fost posibil datorită unui ecran special care o protejează împotriva temperaturilor extrem de ridicate.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Stelele precum Soarele nostru „consumă” hidrogen din nucleu cea mai mare parte a vieții. Odată ce au rămas fără acest „combustibil”, se transformă în gigante roșii, devenind de sute de ori mai mari, „înghițind” planetele din apropiere.
După cum puteți în această animație, în cazul sistemului nostru solar planetele afectate de evoluția Soarelui vor fi: Mercur, Venus și chiar Pământul, în aproximativ 5 miliarde de ani.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Clic drepta - View image (pentru o rezoluție superioară)
Beneficiile accesului la electricitate nu trebuie să fie explicate. Nici celor care consideră acest lucru un lucru normal și banal, precum aerul disponibil pentru respirație, nici celor care nu au acces la electricitate, dar înțeleg și resimt dezavantajele ce decurg din această situație.
16% din populația lumii, adică în jur de 1,2 miliarde de oameni, încă trăiesc fără acces la electricitate. Unde sunt localizați cei mai mulți dintre cei care trăiesc în „beznă”? Probabil că este ușor de ghicit pentru mulți: Africa (în special Africa sub-sahariană), Coreea de Nord și sudul Asiei.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Un nou studiu arată că în jurul găurilor negre masive ar putea orbita mii de planete bizare. Acestea ar fi luat naştere din condensarea materiei din discul foarte dens care se află în jurul acestor găuri negre.
Câte planete există în univers? Adevărul este că încă nu ştim și nici nu vom ști vreodată numărul acestora. Au fost descoperite mii de planete care orbitează în jurul unor stele mai mult sau mai puţin asemănătoare Soarelui nostru. Se presupune că majoritatea stelelor ar putea avea cel puţin o planetă sau un adevărat sistem de planete, ceea ce ar însemna că în galaxia noastră ar putea exista sute de miliarde de planete! Acestea iau naştere în milioane de ani în perioada în care sistemul solar se formează, din agregarea materiei, la început prin atracţie electromagnetică, pe urmă prin atracţia gravitaţională, din praful şi gazul din discul care orbitează în jurul stelei în formare.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Explozie raze gama (reprezentare artist). credit: nasa.org
Au fost măsurate explozii de raze gama (Gamma Ray Burst) cu energia de sute de miliarde de ori mai mare ca energia fotonilor luminii; un nou record în astronomie. Încă nu este clar fenomenul care produce aceste raze gama: ciocniri de stele de neutroni sau materie în cădere în găuri negre.
În 2018 şi 2019 două grupuri internaţionale de astronomi au reuşit să măsoare cele mai intense raze gama (fotoni cu energii extrem de mari) de până acum. Acest gen de raze gama care provin din univers, din afara galaxiei noastre, se numesc, în engleză, Gamma Ray Burst, GRB, şi sunt produse în fenomene astronomice extrem de violente.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Roverul Curiosity, NASA
Noi date obţinute cu roboţelul Curiosity (NASA) pe Marte indică un comportament bizar al oxigenului în atmosfera marţiană. Încă nu se ştie care ar putea fi cauza unui astfel de comportament – dacă este rezultatul prezenţei vieţii pe Planeta Roşie sau, dimpotrivă, rezultatul unor procese fizice de altă natură, care nu au nicio legătură cu viaţa.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Harta radiaţiei fundamentale de fond
O nouă analiză a datelor obţinute cu ajutorul satelitului Plank arata cum că geometria universului ar fi neeuclidiană; universul ar avea o geometrie sferică, în care lumina s-ar putea întoarce de unde a pornind după ce „a înconjurat tot universul”. Dacă aşa stau lucrurile ar fi o revoluţie cu consecinţe greu de imaginat.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Un grup de astronomi a descoperit recent în galaxia noastră un obiect misterios cu masa de circa trei ori cea a Soarelui, care ar putea să fie o mică gaură neagră sau, dimpotrivă, cea mai mare stea neutronică descoperită până acum. În galaxia noastră ar putea exista miliarde de obiecte cosmice de acest gen.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Un urs cântărește cât un leu și un leopard, luate împreună.
Doi urși cântăresc cât trei cerbi.
Un leopard plus un cerb cântăresc cât un leu.
Câți leoparzi, împreună, cântăresc cât un leu?
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Știința este prezentă în mod timid în presa românească. Pare a fi un paradox, pentru că trăim într-o perioadă în care importanța științei este excepțională. Vorbim despre probleme globale, cum ar fi: încălzirea globală ori epidemia de obezitate, care nu pot fi înțelese în afara cercetării științifice. Nenumărate subiecte de interes pentru public, cum ar fi cel al alimentației, au nevoie de știință pentru a fi spuse lucruri cu sens.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Răspunsul se bazează pe faptul că mâncarea iute activează receptorii din piele care în mod normal sunt folosiți pentru identificarea căldurii. Acești receptori sunt neuroni de durere (nociceptori polimodali). Ei sunt cei ce răspund la temperaturi extreme și la stimulare mecanică intensă, cum ar fi ciupitul și tăiatul. Receptorii răspund, de asemenea, și la anumiți compuși chimici. Sistemul nervos central poate fi indus în eroare atunci când aceste fibre de durere sunt stimulate de anumiți compuși chimici care pot fi găsiți în ardeiul iute, de exemplu.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Safari prin lumea ştiinţei
Ești atât de priceput pe cât te crezi? Cât de bun ești la gestionarea banilor? Dar la recunoașterea emoțiilor? Cât de sănătos ești în comparație cu alte persoane pe care le cunoști? Ești mai bun decât media la gramatică?
Cunoașterea competențelor proprii și cum se raportează acestea la ceilalți e mai mult decât o creștere a stimei de sine. Ne ajută să înțelegem când ne putem baza pe deciziile sau instinctul propriu și când trebuie să cerem un sfat.
Dar cercetările din domeniul psihologiei sugerează că nu suntem foarte buni în a ne autoevalua în mod corect. De fapt, deseori ne supraestimăm abilitățile. Cercetătorii au numit acest fenomen efectul Dunning-Kruger.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
Călătorie printr-o gaură de vierme. credit: NASA
În centrul galaxiei noastre se afla o enormă gaura neagră, Sagittarius A*, care ar putea reprezenta o gaură de vierme, o scurtătură între două galaxii îndepărtate din univers sau o poartă între două universuri paralele. Cel puțin asta susţin doi astrofizicieni, De-Chang Dai de la Universitatea Yangzhou şi Dejan Stojkovic de la Universitatea Buffalo, într-un articol recent publicat în revista Physical Review D.
- Detalii
- de: Cătălina Curceanu
- Blog Cătălina Oana Curceanu
Provocarea este următoarea: aveți 12 mingi de tenis care arată identic, ca în imaginea de mai sus, dar una dintre ele are o masă diferită, este un pic mai ușoară ori mai grea decât celelalte 11 mingi. Aflați care este mingea diferită și spuneți dacă este mai grea ori mai ușoară decât celelalte mingi, folosind o balanță pe care o aveți la îndemână și pe care o puteți folosi pentru a compara mingile. Aveți dreptul la maximum trei folosiri ale balanței.
- Detalii
- de: Iosif A.
- Blogul Scientia
