În principiu, suntem siguri de amintirile noastre. Dacă nu ne bazăm pe ele, atunci pe ce? Unii chiar au tendința să creadă că amintirile sunt stocate în creier într-un mod similar celui în care datele sunt depozitate pe un computer (metafora creierului privit ca un computer). Dar lucrurile nu stau așa. În fapt, știm puține despre cum se formează și se păstrează amintirile.

Adeseori stabilirea adevărului într-un caz de încălcare a legii nu este simplă. Sunt nenumărate cazuri în istorie în care convingerea poliţiştilor, a procurorilor şi, în ultimă instanţă, a judecătorilor, cum că o persoană este vinovată - s-a dovedit a fi greşită. În apărarea acestora este de menţionat că, în multe speţe, aceştia nu ştiu exact ce s-a întâmplat (nu au martori direcţi), ci încearcă să stabilească adevărul bazându-se pe dovezi circumstanţiale, pe mărturii (care pot fi false, intenţionat sau nu) etc. Amintiri false, așadar, afectează definitiv rezultatul unor cercetări sau procese.

Amintirile noastre au o viață a lor, pe care nu o prea putem spune cu acuratețe. Multe lucruri pe „ni le amintim” nu s-au întâmplat, iar altele nu s-au întâmplat așa cum ni le amintim. Memoria are multe slăbiciuni. Iată o serie dintre acestea, pornind de la multiple studii efectuate de-a lungul timpului.


Siguri că au fost pierduți la mall


Într-un studiu din anii '90, participanții își aminteau că s-au pierdut într-un mall când erau copii. Unii au povestit amintirile în detaliu, o persoană amintindu-și că bătrânul care l-a salvat purta o cămașă din flanelă. Dar niciunul dintre acești oameni nu se pierduseră de fapt în mall. Și-au creat aceste amintiri (false) atunci când psihologii care coordonau experimentul le-au spus că s-au pierdut; chiar dacă ei nu-și aminteau incidentul, părinții lor au confirmat lucrul acesta (în înțelegere cu psihologii n.n.). Și nu au fost doar una-două persoane care își aminteau că se pierduseră, ci un sfert dintre participanți.

Aceste descoperiri pot suna incredibile, dar ele reflectă o experiență foarte comună. Amintirile noastre nu sunt de încredere uneori. Și chiar dacă nu știm exact ce cauzează aceste erori la nivel cerebral, studiile au evidențiat cele mai dese căi prin care memoria noastră se abate de la ceea ce s-a întâmplat.

Studiul din mall ne arată cum putem încorpora informații din surse externe, precum alte persoane sau știri, în amintirile noastre personale, fără să realizăm.


Vizita care nu a avut loc...

Dar acest tip de sugestie reprezintă doar una din influențele asupra memoriei noastre. Să luăm un alt studiu, în care cercetătorii au prezentat o colecție aleatorie de fotografii unui grup de participanți, incluzând imagini cu un campus universitar pe care niciunul dintre ei nu-l vizitase.

Când li s-au arătat imaginile peste trei săptămâni, majoritatea dintre ei au spus că probabil sau sigur au vizitat acel campus în trecut.

Participanții au atribut greșit informația dintr-un context, o imagine, unui alt context, o amintire a ceva ce credeau că au trăit pe viu.

Într-un alt experiment, persoanelor li s-au arătat imaginea unei lupe, iar apoi li s-a spus să își imagineze o acadea. Și-au amintit apoi că au văzut și lupa, și acadeaua. S-au chinuit să atribuie obiectele contextului corect, dacă le-au văzut cu adevărat sau doar și le-au imaginat.


Ce ne amintim când ne schimbăm opinia?

Un alt studiu în care un psiholog a întrebat peste 2.000 de persoane părerea lor despre legalizarea marijuanei evidențiază un alt tip de influență asupra memoriei.

Participanții au răspuns la întrebări în 1973 și în 1982. Cei care au spus că susțineau legalizarea marijuanei în 1973, dar au afirmat că erau împotriva ei în 1982, au arătat că erau înclinați să-și amintească faptul că erau împotriva legalizării și în 1973, sincronizându-și opiniile vechi cu cele noi.

Opiniile, trăirile și experiențele noastre actuale pot influența amintirile a ceea ce am simțit în trecut.


Cum informația afectează decizia

Într-un alt studiu cercetătorii le-au dat participanților din două grupuri informații despre un război din trecut, ca aceștia să estimeze șansele părților de a câștiga. Au oferit aceleași informații fiecărui grup, doar că au spus unui singur grup cine a câștigat de fapt războiul. Celălalt grup nu a știut rezultatul real.

În teorie, răspunsurile ambelor grupuri ar trebui să fie similare, pentru că șansele ca fiecare parte să câștige nu sunt afectate de cine a câștigat cu adevărat. Dacă există 20% șanse de furtună, iar o furtună are loc, șansele de furtună nu se schimbă retroactiv în 100%. Cu toate acestea, grupul care știa cum a luat sfârșit războiul a dat părții victorioase mai multe șanse față de grupul care nu știa rezultatul.


Implicații în viața de zi cu zi

Toate aceste erori de memorie pot avea un impact în viața reală.

Dacă interogatoriile poliției au întrebări care includ sugestii pentru suspecți sau martori, acestea ar putea rezulta în identificări incorecte sau mărturii false. Chiar și în absența acestui tip de întrebări atribuirea incorectă a unor fapte poate conduce la mărturii eronate ale martorilor.

Într-o sală de judecată, dacă un judecător consideră o parte din probe inadmisibile și le spune juraților să le ignore, e posibil ca aceștia să nu o poată face (pentru că uitatul a ceva ce a fost văzut nu este așa simplu. n.n.).

Într-un context medical, dacă un pacient cere o a doua opinie, iar cel de-al doilea medic știe primul diagnostic, acea informație i-ar putea influența concluzia acestuia din urmă.

Amintirile noastre nu sunt reprezentări fără cusur ale realității, ci percepții subiective. Și nu e neapărat ceva în neregulă cu asta; problemele apar atunci când tratăm amintirile ca fapte reale, în loc să acceptăm acest adevăr universal despre natura amintirilor noastre.


Citește și:
De ce unii mărturisesc crime pe care nu le-au săvârşit. Ştiinţa creării unor amintiri false
Amintirile false prezintă și un avantaj




Textul reprezintă textul din videoclip, cu excepția primelor două paragrafe, care ne aparțin.
Traducere: George Ovidiu Panaite; corector: Bianca-Ioanidia Mirea.
Corectură suplimentară: scientia.ro

Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Fii primul care comentează.

Spune-ne care-i părerea ta...
caractere rămase.
Ești „vizitator” ( Fă-ți un cont! )
ori scrie un comentariu ca „vizitator”

 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro