Cancerul nu este o afecţiune modernă, ci există de câteva mii de ani, dar astăzi este mult mai frecvent decât în trecut. Una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică din secolul XXI este cancerul. În următoarele decenii, cancerul va deveni cea mai importantă boală din lume.
- Detalii
- Scris de: Adrian Senciuc
În continuarea seriei de articole dedicate analizelor medicale, prezentăm indicatorii de la litera E. Citiţi despre semnificaţia, valorile normale şi bolile asociate cu valorile anormale ale unor indicatori precum eritropoietina, estriolul sau estradiolul.
- Detalii
- Scris de: Adrian Senciuc
În continuarea seriei de articole dedicate analizelor medicale, prezentăm indicatorii de la litera D. Citiţi aici despre semnificaţia, valorile normale şi bolile asociate cu valorile anormale ale unor indicatori precum densitatea urinară sau dopamina.
- Detalii
- Scris de: Adrian Senciuc
În continuarea seriei de articole dedicate analizelor medicale, prezentăm indicatorii de la litera C. Citiţi aici despre valorile normale şi bolile asociate cu valorile anormale ale unor indicatori precum creatin-kinaza, colesterolul, cortizolul sau creatinina.
- Detalii
- Scris de: Adrian Senciuc
Continuăm seria de articole dedicată interpretării rezultatelor analizelor medicale cu litera B. Citiţi în continuare despre valorile normale ale unor indicatori precum bilirubina, bicarbonaţii, beta galactozidaza, beta glucoronidaza sau β2 microglobulina.
- Detalii
- Scris de: Adrian Senciuc
De multe ori analizele medicale nu spun decât intervalul normal de referinţă şi valoarea d/voastră. V-aţi întrebat ce semnificaţie are creşterea unei valori sau scăderea ei? În cadrul unei serii de articole, vă ajutăm în interpretarea rezultatelor analizelor medicale.
- Detalii
- Scris de: Adrian Senciuc
Nu există niciun dubiu: durerea este urâtă. Toţi o urâm, iar unii oameni fac orice în încercarea de a scăpa de durerea cronică. Şi totuşi, este o parte constantă a vieţii noastre. Dar de ce simt oamenii durerea fizică? Cum funcţionează aceasta? Chiar toţi simt durerea în acelaşi mod?
- Detalii
- Scris de: George Dvorsky
Stilul de viaţă şi mai ales alimentaţia reprezintă cauze foarte importante în ceea ce priveşte morbiditatea şi mortalitatea. Există o gamă variată de afecţiuni ce pot fi puse pe seama alimentaţiei: subnutriţia, obezitatea sau boli cardio-vasculare. Detalii, în continuare.
- Detalii
- Scris de: Adrian Senciuc
Genul Neisseria cuprinde 10 specii ce pot avea habitat în organismul uman, din care 2 sunt patogene, Neisseria meningitidis şi Neisseria gonorrhoeae. Acestea sunt, după cum le spune şi numele, agenţii etiologici ai meningitei cu meningococ, respectiv gonoreei.
- Detalii
- Scris de: Adrian Senciuc
Apa este principalul constituent al tuturor fiinţelor vii. Fiind o substanţă atât de importantă, apa intră în structura ţesuturilor, astfel o parte din apă se va găsi în spaţiile libere dintre moleculele mari de proteine sau va fi reţinută la suprafaţa altor molecule.
- Detalii
- Scris de: Adrian Senciuc
Agitaţia vieţii de zi cu zi creează stres multor oameni. Pentru a reduce stresul, unii oameni recurg la droguri pentru a-şi recăpăta sentimentul de linişte. Alcoolul este unul dintre drogurile pe care oamenii îl folosesc pentru a face faţă stresului.
- Detalii
- Scris de: Neuroscience For Kids
Cercetătorii au revenit luna aceasta* asupra concluziilor precedente cu privire la neurogeneză – şi anume, creşterea unor noi celule nervoase – când au descoperit că celulele nervoase nu cresc în neocortexul primatelor adulte.
- Detalii
- Scris de: Ellen Kuwana
Corpul omenesc este format din trilioane de celule. Celulele sistemului nervos, numite celule nervoase sau neuroni, sunt specializate în transmiterea mesajului prin intermediul unui proces electrochimic. Creierul uman are aproximativ 100 de miliarde de neuroni.
- Detalii
- Scris de: Neuroscience For Kids
În compoziţia osului intră substanţe organice şi minerale. Raportul dintre cele două tipuri de substanţe se schimbă odată cu vârsta, fapt care favorizează apariţia diverselor afecţiuni ale sistemului osos. În continuare, despre osteoporoză, rahitism şi osteomalacie.
- Detalii
- Scris de: Adrian Senciuc
Lăsaţi-mă să o spun răspicat: nu există nicio dovadă ştiinţifică care să sugereze că ne folosim doar 10 procente din creiere. Cu alte cuvinte, afirmaţia „Ne folosim doar 10% din creiere” este falsă; este un mit. În fapt, ne folosim tot creierul.
- Detalii
- Scris de: Neuroscience For Kids