TânărăContinuăm seria de mituri privind nutriţia, prezentând alte 6 "poveşti" care circulă prin mass-media ori de la persoană la persoană, dar care nu au susţinere ştiinţifică. De exemplu: veţi fi mai sănătoși dacă veţi mânca de mai multe ori pe zi, porţii mici?

 

 

 

Cele mai mari mituri ale nutriţiei (1)


6. Ar trebui să iei multe mese mici pe parcursul zilei

Ideea că ar trebui să mănânci de mai multe ori pe parcursul zilei, porţii mici, pentru a ”menţine metabolismul ridicat” este un mit care continuă să existe, dar care nu are niciun sens.

Este adevărat că metabolismul creşte uşor atunci când digeri mâncarea, însă cantitatea totală de hrană este cea care determină energia utilizată, nu numărul meselor.

Acest lucru a fost chiar verificat de mai multe ori. Studiile controlate în cadrul cărora membrii unui grup mănâncă de mai multe ori pe zi, porţii mici, iar membrii celuilalt grup consumă aceeaşi cantitate de hrană, dar mai puţine mese, arată că nu există practic nicio diferenţă între cele două (27, 28).

De fapt, un studiu realizat pe oameni obezi a dezvăluit faptul că, dacă iei 6 mese pe zi, te simţi mai puţin sătul decât atunci când iei doar 3 (29). Să mănânci atât de des este nu numai practic nefolositor pentru majoritatea oamenilor, dar poate fi chiar şi dăunător.

Nu este normal pentru corpul uman să fie hrănit în permanenţă. În natură, posteam din când în când şi nu mâncam nici pe departe atât de mult cât mâncăm astăzi. Atunci când nu mâncăm pentru o vreme, un proces celular numit autofagie elimină produsele reziduale din celulele noastre (30). Faptul că ţinem post sau că nu mâncăm din când în când ne face bine.

Mai multe studii observaţionale indică un risc foarte crescut de cancer la colon (a 4-a cea mai comună cauză a morţii printre bolnavii de cancer), procentele crescând până la 90% pentru cei care iau 4 mese pe zi, în comparaţie cu cei care iau doar 2 (31, 32, 33).

Concluzie: Nu există nicio dovadă în sprijinul ipotezei că mai multe mese mici pe parcursul zilei sunt mai bune decât mai puţin mese mai consistente. Faptul de a nu mânca din când în când ne face bine. Frecvenţa mare a meselor este asociată cu riscul de a dezvolta cancer la colon.


7. Carbohidraţii ar trebui să fie cea mai mare sursă de calorii

Opinia generală este aceea că toată lumea ar trebui să aibă un regim alimentar hipolipidic (sărac în grăsimi), carbohidraţii reprezentând aproximativ 50-60% din numărul total de calorii. Acest tip de regim conţine multe cereale şi zaharuri și cantităţi foarte mici de alimente grase, precum carnea sau ouăle.

Acest gen de regim ar putea fi potrivit pentru anumiţi oameni, în special pentru cei care sunt slabi de la natură. Dar pentru cei care sunt obezi, care suferă de sindromul metabolic sau de diabet, o asemenea cantitate de carbohidraţi este de-a dreptul periculoasă.

Acest lucru a fost de fapt îndelung studiat. Un regim hipolipidic bogat în carbohidraţi a fost comparat cu unul hiperlipidic (bogat în grăsimi) sărac în carbohidraţi, în cadrul mai multor studii controlate randomizate.

Rezultatele au fost de fiecare dată în favoarea regimului hiperlipidic sărac în carbohidraţi (34, 35, 36).

Concluzie: Regimul hipolipidic bogat în carbohidraţi este un eşec deplorabil şi s-a dovedit în repetate rânduri a fi mult inferior regimurilor hiperlipidice sărace în carbohidraţi.


8. Seminţele bogate în omega-6 şi uleiurile vegetale sunt bune

Grăsimile polinesaturate sunt considerate a fi sănătoase pentru că unele studii arată că ele diminuează riscul de boli cardiace. Dar există multe feluri de grăsimi polinesaturate şi nu toate sunt la fel.

Este important de ştiut că există atât acizi graşi omega-3, cât şi acizi graşi omega-6. Cei dintâi sunt anti-inflamatori şi diminuează riscul multor boli legate de inflamare (37). Oamenii chiar au nevoie să primească acizi graşi omega-6 şi omega-3 într-o anumită măsură. Dacă balanţa se înclină prea tare în favoarea acizilor omega-6, pot apărea probleme (38).

 

Ulei



De departe cea mai mare sursă de omega-6 din regimul alimentar modern o reprezintă seminţele procesate şi uleiurile vegetale, cum ar fi cele din boabe de soia şi porumb sau uleiurile de floarea-soarelui.

De-a lungul evoluţiei, oamenii nu au avut niciodată acces la o asemenea abundenţă de grăsimi omega-6. Este nenatural pentru corpul uman.

Cercetările care studiază în special efectele acizilor graşi omega-6 în comparaţie cu cele ale grăsimilor polinesaturate arată că cei dintâi chiar cresc riscul de boli cardiace (39, 40).

Consumă acizii graşi omega-3 şi ia în considerare suplimentarea prin ulei din ficat de cod, însă evită seminţele industriale şi uleiurile vegetale.

Concluzie: Oamenii au nevoie de omega-6 şi omega-3 în anumite cantităţi. Consumul excesiv de omega-6 provenit din uleiuri de seminţe creşte riscul de boli cardiace.


9. Regimurile alimentare sărace în carbohidraţi sunt periculoase

Eu personal cred că regimurile sărace în carbohidraţi reprezintă un posibil tratament pentru multe dintre cele mai comune probleme de sănătate ale naţiunilor occidentale. Regimul hipolipidic promovat pe întregul glob este practic inutil împotriva multora din aceste boli. Pur şi simplu nu funcţionează.

Pe de altă parte, s-a demonstrat în repetate rânduri că regimurile sărace în carbohidraţi conduc la rezultate mult mai bune.

Fiecare studiu controlat randomizat realizat asupra regimurilor sărace în carbohidraţi arată că acestea:
1. Ajută la eliminarea grăsimii din corp mult mai mult decât regimurile hipolipidice cu restricţii calorice, chiar dacă cei care le urmează pe cele sărace în carbohidraţi pot mânca oricât de mult doresc (41, 42).
2. Reduc semnificativ tensiunea arterială (43, 44).
3. Reduc glicemia şi ameliorează simptomele diabetului mult mai mult decât regimurile hipolipidice (45, 46, 47, 48).
4. Cresc mult mai mult nivelul colesterolului HDL (colesterolul ”bun”) (49, 50).
5. Scad nivelul de trigliceride mult mai mult decât regimurile hipolipidice (51, 52, 53).
6. Tranformă colesterolul LDL (colesterolul ”rău”) din LDL mic şi dens (care este foarte nociv) în LDL mare (care este benign) (54, 55).
7. Regimurile sărace în carbohidraţi sunt şi mai uşor de urmat, probabil pentru că nu au restricţii calorice şi nu te înfometează tot timpul. Mai mulţi oameni din grupurile cu regim sărac în carbohidraţi rezistă până la sfârşitul studiilor (56, 57).

Mulţi dintre profesioniştii din domeniul sănătăţii, care ar trebui să se gândească la binele nostru, au curajul să afirme că aceste regimuri sunt periculoase, iar apoi continuă să promoveze dogma lor hipolipidică eşuată, care face mai mult rău decât bine.

Concluzie: Regimurile sărace în carbohidraţi sunt cele mai sănătoase, uşoare şi eficiente moduri de a slăbi şi de a combate efectele bolilor metabolice. Este un fapt dovedit ştiinţific.


10. Zahărul este nesănătos deoarece conţine calorii ”goale”

Se crede, în general, că zahărul este nociv deoarece conţine calorii goale. Într-adevăr, zahărul conţine multe calorii lipsite de substanţe nutritive esenţiale. Dar asta e doar cireaşa de pe tort.

În special din cauza conţinutului său ridicat de fructoză, zahărul afectează metabolismul într-un mod care conduce la câştigarea rapidă în greutate şi la boli metabolice.

Fructoza este metabolizată de ficat şi transformată în grăsime, fiind secretată în sânge sub formă de particule VLDL (very low-density lipoprotein, adică lipoproteină cu densitate foarte scăzută). Asta conduce la niveluri ridicate de trigliceride şi colesterol (58, 59).

Acest fapt cauzează, de asemenea, rezistenţă la hormonii insulină şi leptină, primul pas către obezitate, sindromul metabolic şi diabet (60, 61).

Iar acestea sunt doar câteva dintre probleme. Zahărul este responsabil pentru un impuls biochimic de nestăvilit care ne face să mâncăm mai mult şi să ne îngrăşăm. El reprezintă probabil cel mai nociv ingredient din regimul alimentar occidental standard.

Concluzie: Efectele nocive ale zahărului depăşesc cu mult sfera caloriilor goale. Zahărul ne distruge metabolismul, conduce la creştere în greutate şi la multe boli grave.

Citiţi şi: Excesul de zahăr generează cancer


11. Alimentele bogate în grăsimi te îngraşă

Pare ceva intuitiv că, dacă mănânci gras, vei deveni gras. Lucrul care se adună sub piele şi ne face să părem atât de moi şi de pufoşi este grăsimea. Aşadar...  mâncând grăsime, n-am face teoretic decât să-i furnizăm corpului mai multă grăsime.

Dar lucrurile nu sunt atât de simple. Deşi grăsimea are mai multe calorii/gram decât carbohidraţii sau proteinele, regimurile alimentare hiperlipidice nu îi fac pe oameni să se îngraşe.

 

Carne

 

La fel ca orice altceva, asta depinde de context. Un regim bogat în grăsimi și carbohidraţi te va face să te îngraşi, dar asta nu din cauza grăsimii.

De fapt, regimurile hiperlipidice (şi sărace în carbohidraţi) determină o eliminare mult mai mare a grăsimilor decât cele hipolipidice (62, 63, 64).



Traducere de Ana Dumitrache după the-worst-lies-that-mainstream-nutrition-has-told-you

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.